In good company - Şef, şi puţin mai mult...

Distribuţia: Dennis Quaid, Topher Grace, Marg Helgenberger, Scarlett Johansson
Regia: Paul Weitz
Scenariul: Paul Weitz
Imaginea: Remi Adefarasin
Scenografia: Sue Chan
Costume: Molly Maginnis
Muzica: Peter Gabriel Damien Rice, Stephen Trask

Sinopsis:

Cînd compania sa este achiziţionată de o altă, Dan (Dennis Quaid) este senior advertising executive. Noua orânduire îi impune să lucreze pentru Carter (Topher Grace), un băiat de douăzeci de ani fără experienţă. Exact când situaţia nu poate fi mai sumbră, Dan descoperă că fiica sa, Alex (Scarlett Johansson) s-a îndrăgostit de tânărul său şef. Printr-o varietate de momente hilare şi emoţionante, Dan şi Carter ar putea deveni o echipă extraordinară şi cei mai nebănuiţi prieteni....

Note de producţie:

Regizorul Paul Weitz este dintotdeauna atras de materiale care examinează viaţă şi surprizele ei, ironiile şi coincidentele explorate apoi în adaptarea după Nick Hornby a sa şi a fratelui sau Chris: About a boy. Weitz a fost intrigat de relaţia tată/fiu, în general, şi în In Good Company a tratat-o dintr-un punct de vedere mai special. Iată ce spune regizorul / scenaristul: "Am dorit să creez un film în stilul lui Billy Wilder, precum a fost, în multe privinte, About a boy. Acela a fost un astfel de film englezesc, iar de această dată am dorit să mă apropii de mituri americane şi să analizez cum relaţiile economice pot afecta vieţile oamenilor.

Wilder a reuşit să balanseze cinismul cu optimismul, mai cu seamă cu filmul său Apartment în care a captat coliziunea între visul American şi tendinţele noastre către o carieră ambiţioasă. O situaţie foarte prezentă şi astăzi... După şase luni de prelucrare a povestii şi după discuţii cu fratele său, care este producătorul filmului, Paul Weitz a scos o poveste foarte umană despre o relaţie bizară între doi bărbaţi care îşi găsesc status quo-ul existenţei lor afectat de adevărul crud că nu mai deţin controlul asupra vieţii lor profesionale sau personale...

Weitz notează: "Lumea mi-a povestit o seamă de întâmplări şi de situaţii ale rudelor şi prietenilor ajunşi pe la jumătatea vieţii, care au fost demişi sau au căzut victime reducerii efectivelor din firme. Iar acum aceşti oameni de 50 de ani caută noi locuri de muncă la o vârstă la care s-ar fi gândit ca se apropie de retragere... Toate astea mi-au hrănit ideea despre un bărbat de 51 de ani care se trezeşte dintr-o dată subalternul unui tip care are jumătate din vârsta lui, trebuind să facă fata umilinţei acestei situaţii..."

Dar în stilul tipic lui Weitz, explorarea a ceva ce ar fi putut deveni o perioadă neagră în viaţa cuiva, este întreprinsă cu mult umor şi cu o anume gentileţe. Weitz spune: "Este ca în multe situaţii ale lui Cehov, în care în situaţii foarte serioase personajele râd de ele-însele... dacă sunt într-adevăr sănătoase. Eu nu fac o distincţie netă între dramă şi comedie, ci doar modulez pe cât pot orice poveste într-o comedie..."

Rolul lui Dan Foreman este creat pe măsura lui Dennis Quaid, care aduce o încredere de sine, o prezenţă sinceră, dublate de adâncimi emoţionale subtile, în fiecare rol pe care îl joacă. El a fost primul actor distribuit în acest film şi totodată ancora proiectului. Weitz spune despre Quaid: "Unii actori ar fi considerat rolul prea puţin important, sau neviabil. Ceea ce cred eu că funcţionează cel mai bine este faptul că personajul se află într-un mare pericol de a fi pus deoparte, deşi relativ tânăr şi incredibil de vital. Este mai interesant să vezi un astfel de om împins deoparte. Sunt foarte norocos că Dennis a vrut să joace acest rol cu un an mai în vârstă decât este - în fiecare zi trebuia să punem o grămadă de pudra peste parul lui ca să i-l albim... Ar fi trebuit să-i dau puţin din al meu..."

"...Am fost norocos să o distribui şi pe Scarlett, cea care face personajul să pară atât de real! Mi-a plăcut să arăt o relaţie în care conflictul nu vine dintr-o disfuncţionalitate, întrucât şi tatăl şi fiica se iubesc foarte mult unul pe celălalt. Dar ei sunt în mijlocul redefinirii relaţiei lor, în care Alex nu mai este cel mai bun camarad al tatălui ei, ci o femeie adultă şi independentă"...