Studii: U.N.A.T.C. Bucureşti, promoţia 2015, clasa prof. Alexandru Jitea şi Mircea Rusu, anul coordonat de conf. dr. Doru Ana
Participă la Gala HOP, la secţiunea Grup, în spectacolul With a Little Help from My Friends de Maria Manolescu, şi la secţiunea Individual cu Un alt fel de -ism de Sabina Balan.
Lorena Copil: Care ţi-e cea mai dragă amintire despre teatru?
Alexandru Voicu: Ideo Ideis. De ce spun că e cea mai frumoasă amintire? Pentru că până atunci am mai fost la festivaluri iar zilele petrecute acolo treceau foarte repede. În schimb, când am ajuns la Ideo la a 4-a ediţie, ca participant, părea o altă lume. 200 de tineri care se adună 10 zile pentru a face teatru. Mi s-a părut excepţional. Şi încă este. Pe 9 august 2015 s-a încheiat a zecea ediţie iar lucrurile acolo au crescut atât de frumos! O atmosferă ce te îndeamnă să crezi în tine ca tânăr.
L.C.: Ce-ţi stârneşte interesul?
A.V.: În general cam tot ce e nou şi neîncercat.
L.C.: Dacă ar fi să petreci o zi cu personajul tău preferat (care e ...?), cum ar arăta aceasta?
A.V.: Hamlet. L-aş lua într-o excursie spre Anglia.
L.C.: Ce-ţi place la generaţia din care faci parte?
A.V.: Faptul că nu luptăm pentru noi ca actori, ci pentru a crea un grup, o trupă... o generaţie.
L.C.: Ce trebuie să înţeleagă un om dacă vrea să facă teatru?
A.V.: Că, în joaca asta, ţi se permite orice, dacă eşti stăpân pe regulile tale.
L.C.: De ce ţi-e frică?
A.V.: Să nu dezamăgesc, să mă dezamăgesc.
L.C.: Ce te stimulează?
A.V.: Prima gură de cafea.
L.C.: Dacă nu teatru, ce?
A.V.: Dacă nu teatru, atunci teatru.
L.C.: La ce n-ai putea să renunţi?
A.V.: La oameni.
L.C.: Ce te face fericit?
A.V.: Cam tot ce include zâmbete.
L.C.: Dragă publicule...
A.V.: Mulţumesc.