Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Comoara

Auto-contemplare - Comoara


FilmSense, iunie 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Grila de lectură a noului film realizat de Corneliu Porumboiu este dată de prezenţa pe ecran a piesei Life is Life, interpretată de formaţia slovenă Laibach, piesă care însoţeşte trecerea aparatului de filmat spre soare, stăruirea pe astru şi creditele filmului. Piesa este inclusă pe discul Opus Dei, lansat de Laibach în anul 1987. Este o reinterpretare a cîntecului pop Live is Life, compus trei ani mai devreme de formaţia austriacă Opus. Cîntecul originar este o înregistrare live şi reprezintă o celebrare a bucuriei de a fi pe scenă şi în public la manifestări pop-rock. Versurile piesei vorbesc despre puterea şi energia pe care formaţia le transferă publicului şi le reprimeşte de la acesta într-un carpe diem de neratat, care face viaţa să fie viaţă. Acesta ar fi originalul. Laibach transferă ritmul şi notele piesei în zona rock-ului industrial şi intervine în versurile iniţiale în aşa fel încît duce povestea cîntecului dinspre bucuria comuniunii pop spre un manifest al unei puteri opresive (unde life is life are o rezonanţă cît se poate de ironică). Schimbarea discursivă operată de Laibach are loc cu o intervenţie minimă în textul original. În prima strofă sînt schimbate două prepoziţii şi e adăugat un pronume personal, iar textul deja virează spre o manifestare politică absolutistă. Ceea ce arată Laibach e că minima intervenţie în discursul real(ităţii)-originar(e), poate răsturna întreaga ordine - cîtă vreme ordinea e o ordine de idei, (pre)stabilită de minte. Şi oferă un cîntec mai original decît originalul, reţinut (şi în) în istoria artei contemporane, prin muzeificarea de care a avut parte Laibach la Tate Modern.
 
Versiunea originară a Comorii e ceea ce au trăit Corneliu Porumboiu şi prietenul său, Adrian Purcărescu, atunci cînd au încercat să descopere comoara din filmul actual. Aceştia au căutat în realitate (avînd alături o echipă de filmare şi un domn cu detectoare de metale) comoara despre care e vorba în film, au căutat-o în aceeaşi localitate, Islaz. Comoara din cinema e o replică dată realităţii, o copie în care realitatea se îmbrăţişează cu ficţiunea, Adrian Purcărescu îşi joacă propriul rol fictiv, soarele trimite la goana după aur, iar visul american e dus la ultimul etaj al unei multinaţionale de curtaj; Toma Cuzin vine pe ecran împreună cu familia sa reală într-un rol de familie fictivă, într-un joc tip Reconstituirea lui Calotescu & Pintilie: realul e visul visat aievea atunci cînd pleci la drum cu speranţe, speranţele nu-s confirmate de realitatea drumului, dar în acelaşi timp mintea le reţine pentru ea, cu emoţiile aferente ficţiunii, iar mintea e reală şi ficţiunea e parte din realitate în tot acest timp.
 
Astfel, motorul filmului nu mai e povestea despre comoară, ci jocul secund care l-a interesat pe Corneliu Porumboiu de la început, de la A fost sau n-a fost?: dinamica minte-realitate-ficţiune (în relaţie cu memoria personală, denotaţia & conotaţia). În Comoara în acelaşi timp avem pe ecran cele mai mari teme ale realităţii şi ale cinematografului - familia, cinstea, adevărul, dorinţa de îmbogăţire, Robin Hood - şi cele mai derizorii reprezentări ale acestora, cu soţi care abia îşi vorbesc, acriţi de toate, cu şeful care visează relaţii extraconjugale în timp ce slujbaşul său visează comori şi primenire. Povestea comorii, sudarea echipei de căutători, aşa, la negru, căutarea prin curte, cu mugetele nesfîrşite ale detectorului de metale, totul face istoria personajelor extrem de marginală, de periferică. Dar în acelaşi timp în care e aşa, şi e perfect-ficţiune, e şi extrem de real(istă) ca semn şi semnificaţie, fiindcă din perspectiva unui întreg (fie el întregul univers, fie universul uman, fie întregul Hollywood), viaţa fiecăruia dintre noi e la fel de marginală, în crizele pe care şi le consumă, în tîmpeniile în care îşi sculptează bucuria, în ritualurile în care îşi află unicitatea.
 
Şi tocmai fiindcă e atît de interesat de universalitatea marginalului - prin prisma visului de primenire -, Porumboiu lucrează cu soft-ul exportatorului de vis, Hollywood-ul. Fixaţie pe subiect, totul la vedere, îngroşări ale demersului central (comoară-aur-Roşia Montană), filmări plan-contraplan pentru a dinamiza discuţiile şi a obţine suspans, glumiţe hitchcockiene (deschiderea sertăraşelor cutiei-comoară) şi un rînjet tip Tarantino la final, cu soarele orbitor. Soare găsit ca o prelungire a jocului copiilor în parc (un joc devenit deloc inocent), un soare care e şi ironic, e şi adevăr - pînă la urmă pe cine să mulţumeşti dacă nu pe adevăratele comori din casă, copiii?
 
Mintea este deja un cinematograf în lucru, iar în relaţia dintre minte şi realitate, realitatea este un al doilea joc deja prezent în fluxul ideilor din cap, în acelaşi timp flux al ideilor de pe ecran. Corneliu Porumboiu, cu o reflexivitate grijuliu ancorată în civilizaţia autohtonă, oferă cele mai izbutite exerciţii cinematografice de auto-contemplare.
 






 Toate articolele despre Comoara
 Toate articolele despre Festivalul de film Cannes, 2015
 Toate articolele despre Les Films de Cannes à Bucarest, 2015
 Toate articolele despre Festivalul TIFF 2015


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Lucian Maier


Alte articole

 Comoara Domnului Porumboiu, Roxana Pavnotescu
 Comoara - proiecţie şi dezbatere în cadrul proiectului Film Menu - Să Film!, episodul 30, Comunicat de presă
 Îmi asum marginalul, Ion Indolean, un interviu cu Corneliu Porumboiu
 N-a fost! - Comoara, Mihai Brezeanu
 Comedia erorilor şi fabula morală - Comoara, Mihai Fulger
 Toate articolele despre Comoara


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer