Niciodată prea departe de sursă, Mihaela Michailov crede în teatrul inspirat de, şi implicat în, social. Crede în dramaturgia devenită vehicol de înţelegere a realităţii, crede în necesitatea teatrului ca instrument de documentare şi descifrare a mecanismelor, mai mult sau mai puţin defecte, de funcţionare a unei societăţi. "Ce documentăm nu e doar ce s-a întîmplat. E şi ce-ar fi putut să se întîmple. Sau ce n-avea cum să aibă loc. E posibilitate, previzibilitate, prezent palpabil şi postcotidian. E împlinirea şi eşecul unor vise. E reconstrucţia unor poveşti personale şi comunitare conflictuale, complementare, convergente, adevărate şi ficţionale. E vizitarea şi abandonul istoriei recente oficiale în favoarea istoriilor de viaţă nespuse şi nesupuse puterii care scrie varianta convenabilă a naraţiunii sistemului. E realitate şi deopotrivă ficţionalizare a unei realităţi fragilizate de trecerea timpului. E întîlnirea cu trecutul din perspectiva prezentului care lansează interogaţii viitorului." spunea dramaturgul într-un articol din Dilema Veche despre Sub Pământ, un spectacol despre Valea Jiului, articol subintitulat sugestiv: Realitatea, mod de folosire. (Dilema veche, nr. 576, 26 februarie - 4 martie 2015)
Aceeaşi perspectivă este valabilă şi pentru construirea spectacolului Profu\' de religie, un text pornit de la un fragment declarat câştigător în cadrul celei de-a III-a ediţii a Concursului de proiecte pentru tineri regizori şi dramaturgi români organizat de Teatrul Naţional "Marin Sorescu" Craiova. Propunerea a fost dusă mai departe prin colaborarea cu regizorul Bobi Pricop şi cu trupa de actori a Teatrului din Craiova. "Am început să lucrez cu Bobi Pricop şi ce ne-a interesat a fost să ne alegem o temă legată de realităţile din şcoală.", povesteşte Mihaela Michailov geneza textului, într-un interviu exclusiv, acordat Casei de Producţie TVR. "Trecând prin mai multe subiecte, am ajuns la această realitate - cea a felului în care se predă religia, un discurs care recurge la dihotomii, la clişee. Ne-am întrebat cum am putea să dramatizăm, să concepem o piesă care să fie o reflexie a felului în care se predă religia în şcoală, a retoricii legate de religie din manuale."
"Am urmărit două planuri, două realităţi. Pe de o parte, povestea unei fetiţe care îşi acuză profesorul de religie că ar fi atins-o, generând astfel o dezbatere despre mângâiere. Pe de altă parte, modul în care se predă religia în şcoală, pornind de la întrebarea: ce este adevărul? Am pornit de la doua tipologii de adevăr - adevarul spus acasă, la şcoală, în familie şi adevărul copilului, bucată din adevărurile intime ale fiecarui copil care îşi imaginează realitatea într-un fel propriu, personal. Jonglăm cu aceste două piste: adevărul care se predă şi care, de multe ori, devine autoritar tocmai pentru că este unilateral, şi adevărul intim, adevărul profund subiectiv al fiecărui copil."
Această dualitate este dusă mai departe prin folosirea unui acelaşi actor pentru a întrupa mai multe personaje. "Ni s-a părut că e mai valoros teatral să nu mergem pe actor-personaj. Am crezut că având un actor care interpretează mai multe personaje, te distanţezi ca spectator."
Despre propunerea scenică a tandemului Mihaela Michailov şi Bobi Pricop, Doina Papp scria la premieră: "Ideea piesei /.../ e importantă nu doar ca problemă filosofică (ce e adevărul?), ci mai cu seamă în contextul conflictelor repetate între adevărul propovăduit de educatori (şcoală, biserică, familie) şi realitatea vieţii de şcolar. E aleasă ca teren al dezbaterii religia nu întâmplător, aici dogma fiind mai puternică, iar poziţionarea faţă de aceasta mai dificilă. Cu atât mai mult când e vorba de adolescenţă, vârsta "de ce"-urilor şi a crizelor identitare."
Profu' de religie abordează modul în care adevărul poate fi interpretat şi manipulat în diverse feluri astfel încât sensul său devine relativ. Credinţa într-un adevăr unic se sparge în zeci de bucăţi. La ora de religie, profesorul le cere elevilor să spună care este definiţia adevărului; de aici porneşte o adevărată dispută şi controversă: una dintre eleve, Mara, cu o imaginaţie peste media clasei, susţine că adevărul este relativ şi că fiecare om îşi are adevărul său.
După ora de religie, când Mara nu a putut să-şi impună punctul de vedere, o convinge pe una dintre colegele sale, Anca, de faptul că profesorul de religie a atins-o într-un mod necuviincios pe genunchi. Este felul în care un copil îşi ia revanşa asupra autorităţii, plutind între fantezia personală şi realitatea mistificată. Anca nu a văzut, de fapt, ceea ce s-a întâmplat sau ceea ce nu s-a întâmplat, dar se lasă convinsă şi chiar manipulată de Mara să redea faptele povestite dirigintelui clasei. Familiile copiilor îngroaşă confuzia, iar mass-media, din dorinţa de a da evenimentului propriu-zis un grad de veridicitate, va produce tulburări şi confuzii în plus. Reacţia adulţilor potenţează negativ confuzia copiilor într-o lume în care adevărul şi minciuna se subminează reciproc. Este războiul tuturor contra tuturor.
Tot Doina Papp adaugă: "Felul în care autoarea, urmată de regizor, conduce aceste dialoguri tip anchetă creează în spectacol tensiune intelectuală (logică) şi dramatică. Suspansul, răsturnările de situaţie, surpriza, îşi joacă pe parcurs cartea, devenind un vehicul optim pentru conţinutul important de comunicat. /.../ Interesant din punct de vedere al tehnicilor scrierii dramatice e că demonstraţia se menţine la nivelul discursului, autoarea incriminând de altfel aici comentariul, bârfa, care în societatea românească ajung cu uşurinţă la statutul de argument. La fel de false sunt şi referinţele livreşti, teoretice, dintr-un manual de religie dogmatic din care proful citează la intervale bine calculate de acţiune câte o poveste a cărei morală e contrazisă nonşalant de practică."
Folosind la maxim efectele sonore şi avantajele filmării HD, echipa TVR a preluat acest spectacol născut din şi generator de controverse, spectacol plin de ritm şi tensiune.
12 august a fost declarată Ziua Internaţională a Tinerilor de către Adunarea Generală a ONU în 1999.
Teatru TV: Profu de religie: luni, 10 august 2015, ora 20:10, pe TVR 2 şi TVR HD; în reluare marţi, 11 august, ora 14:00 la TVR HD şi vineri spre sîmbătă, 14 spre 15 august 2015, ora 01,10.
Profu' de religie de Mihaela Michailov
Producţie a Teatrului Naţional "Marin Sorescu", Craiova
Regia şi scenografia: Bobi Pricop
Distribuţia: Marian Politic, Dragoş Măceşanu, Romaniţa Ionescu, Cătălin Vieru, Raluca Păun.
Echipa TV: producţie: Cezarina Hărăbor, editor de imagine: Marius Rusitoru, director de imagine: Vlad Tănase, regizor muzical: Gabriel Scîrlet, regia tv: Gini Ignat, producător: Sînziana Miloşoiu
Teatrul de televiziune este un proiect coordonat de CASA DE PRODUCŢIE TVR şi difuzat în fiecare seară de luni la TVR2. Săptămâna aceasta, şi la TVR HD.