august 2016
Festivalul de teatru Undercloud, 2016
Povestea lui Liliom este un exerciţiu de eliberare. Un exerciţiu de a face un salt în afara reflexelor sociale orbitoare şi sacre. Un exerciţiu de a recunoaşte timpul personal şi de a-l întinde contra timpului lumii, uneori pentru a ridiculiza graba şi nevoia excesivă de adevăr, alteori pentru a recunoaşte dimensiunile acestuia. Un exerciţiu de a auzi urletele care există în tăcerea interminabilă, întinsă în timp. De a tace despre ce ne este atât de greu să vorbim. De a găsi puterea să spui nu la orice, dar şi de a descoperi frica de a spune da întotdeauna. Un exerciţiu de a iubi şi a trăi împreună, singuri şi din amintiri.


Ideea spectacolului a pornit de la un spectacol lectură, care a avut loc la Institutul Maghiar din Bucureşti în noiembrie 2014. Liliom - Viaţa şi moartea unui vagabond. O piesă cuprinsă de o ceaţă de nostalgie a unei epoci, a unei lumi pe care nu am cunoscut-o, dar care descrie cu o acurateţe fascinantă lumea în care trăim şi noi. Am vrut să descoperim aceste personaje de rezervaţie naturală, să recunoaştem sistemul acestei fantezii crude - o legendă pentru noi şi despre noi. Împreună cu Sabrina Iaşchevici, Ionuţ Vişan şi Silviu Debu - care făceau parte din echipa Unteatru - ne-am hotărât să propunem lui Andrei şi Andreea Grosu să continuăm munca la Unteatru, iar ei ne-au primit cu drag. Acolo ni s-a alăturat şi Corina Moise, Florina Gleznea, Liviu Pintileasa şi Andrei Seuşan. După o perioadă de strâns fonduri pentru producţie şi o altă perioadă de aşteptare ca să putem să ne adunăm cu toţii, am început repetiţiile. Cred că aceasta a fost cea mai mare dificultate în munca noastră: să găsim timp să ne adunăm zilnic pentru repetiţii.


Când am început repetiţiile, la Teatrul Maria Filotti din Brăila se juca Liliom, în regia lui Victor Ioan Frunză şi la Teatrul Bulandra Carousel în regia lui Andrei Şerban. Există deci un public larg care deja cunoaşte legenda lui Liliom, dar curiozitatea lor este încă vie pentru această poveste. Piesa scrisă într-o perioadă de tranziţie marcată de contradicţii, este în relaţie strânsă cu legăturile confuze între posibilităţi ale prezentului. Întrebarea rămâne, ca o apropiere diferită de text, punerea accentelor pe alte detalii, ne ajută să ne apropiem mai mult de esenţă, de cunoaşterea mai amplă a lumii în care trăim?


Faptul că piesa a devenit cunoscută pentru un public larg ne-a oferit libertate în felul în care am tratat povestea. Nu am urmărit recrearea legendei, ci descoperirea adâncimii în spatele acestuia, care aparent nu are legătură cu forma. Prin prezentarea microscopică a unor detalii, continuitatea povestirii este suspendată, iar motivele în spatele deciziilor luate de personaje rămân neclare. Liliom nu idealizează, nu ne împinge spre posibilităţi, ci respectă ordinea cauzelor şi consecinţelor cotidiene a vieţii, viaţă care totodată poartă şi un grad mare de iraţionalitate în ea. Povestea lui Liliom prezintă o alternativă la vieţile noastre. Cartografierea sufletului omenesc, care caută încontinuu printr-o naivitate copilărească nu reprezintă nici răspuns, nici judecată la societatea de azi, dar oferă posibilitatea de a reflecta asupra construcţiei noastre sufleteşti, care există suspendat în timp.


Liliom - Viaţa şi moartea unui vagabond, legendă urbană în şapte tablouri face parte din selecţia oficială a Festivalului Undercloud, 2016 şi va fi prezentat luni, 29 august 2016, la ora 18,00, la Sala Mare de la ARCUB - Hanul Gabroveni, Bucureşti.

Liliom - Viaţa şi moartea unui vagabond, legendă urbană în şapte tablouri
de Molnár Ferenc
Producător: Unteatru
Regia: Zsuzsánna Kovács
Distribuţia: Ionuţ Vişan, Sabrina Iaşchevici, Corina Moise, Florina Gleznea, Liviu Pintileasa, Andrei Seuşan, Silviu Debu.
Durata: 120 min.



0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus