O cancelarie profesorală dintr-o şcoală basarabeană de ţară. O zi de iarnă cu mult omăt şi viscol. Un bulgăre de zăpadă în care se află un pietroi sparge geamul unei săli de clasă. În lipsă de altceva şi aşteptându-l pe director să se întoarcă de la consiliul local (unde s-a luptat pentru subvenţiile ce fuseseră din nou reduse la jumătate) ca să poată începe şedinţa, profesorii vorbesc ba de una, ba de alta. Micile lor poveşti sunt adesea hazlii, dar hazul are - în subtext - un gust amar. E mai mult un haz de necaz. Necazul că, neavând cretă, profesorul de sport nu poate marca pentru elevi liniile de start şi de finish, aceştia neştiind nici unde începe, nici unde se termină cursa lor întru învăţătură. Necazul profesoarei de geografie care nu reuşeşte să-şi înveţe elevii că Marea Neagră e în Europa, nu în Africa. Necazul profesorului de religie, exasperat de elevii basarabeni ce nu înţeleg când anume cade cu adevărat Crăciunul. Directorul îi răspunde că, fiind europeni, Crăciunul este prăznuit oficial pe stil vechi, iar acasă e liber fiecare să-l ţină după cum vrea. Când vorbeşte despre libertatea de a fi european îl vedem cum dă nişte grăunţe unui canar dintr-o colivie. În Basarabia, comentează profesorul de sport (un fel de raisonneur), limba naţională e la fel de imprecisă ("noi oficial nu ne-am hotărât cum se vorbeşte limba pe care-o vorbim") ca şi Crăciunul. La şedinţă participă şi un bătrân portar acuzat de director că sună de recreaţie cu cinci minute mai repede. Este mustrat şi i se spune să lase Ministerul Educaţiei să stabilească "durata orei academice". Peste toate, în aerul cancelariei pluteşte tristeţea dascălilor pricinuită de lipsa fondurilor pentru învăţământ, într-o vreme când un fost repetent care "s-a descurcat" cel mai bine (a ajuns consilier la primărie) e posibilul sponsor al şcolii.
Fin psiholog şi un autentic umorist, Valeriu Andriuţă izbuteşte un admirabil film de atmosferă, cu dialoguri ce cultivă - rara avis - expresivitatea cuvântului. Suntem, parcă, în plină langoare oblomovistă, cu personaje nostalgice şi blajine ce filosofează şi se iluzionează cehovian. Chers amis anunţă un promiţător regizor de cursă lungă.
Director de imagine: Radu Aldea. Montajul: Iulia Andriuţă.
În distribuţie: Ion Grosu, Mariana Liurca, Vitalie Bantaş, Ecaterina Ţugulea, Vica Agache, Viorica Vodă, Vanessa Andriuţă.
Descarcă broşura TIFF 2017 aici..