Studii: U.N.A.T.C. I. L.Caragiale Bucureşti, secţia Păpuşi-Marionete, promoţia 2016 Participă la Gala HOP 2017, la secţiunea Individual, cu Aveţi un revolver... până mâine? (texte din piesa Tragedian fără voie - farsă într-un act de A. P. Cehov)
Anda Cadariu: "Lumea-ntreagă e o scenă". Cine eşti tu pe această scenă?
Ştefan Craiu: Pe această scenă sunt şi eu un om care îşi doreşte să fie mai bun, să evolueze, să nu treacă viaţa pe lângă el fără să lase ceva în urmă. Mă bucur că în fiecare zi mai descopăr ceva şi că nu am ales să stau deoparte pe această scenă.
A.C.: De ce actorie?
Ş.C.: Cred că sunt mai mulţi factori. Îmi place să descopăr alte lumi, alte vieţi, iar prin actorie poţi face asta. Poate este şi un soi de refugiu personal, este ca o cameră în care intru şi devin mai liber, mai atent, îmi permit să ies din rutina zilnică a unui om obişnuit, să scotocesc mai mult. Poate că este şi o trăsătură de familie, unchiul meu a fost actor amator, a jucat într-o trupă de amatori în Buzău, până când cei de la partid i-au luat şi i-au dus într-o fabrică să se ocupe de lucruri mai "serioase". Nu ştiu care este răspunsul, dar ştiu că îmi place ceea ce fac şi că am un respect deosebit faţă de această meserie.
A.C.: Povesteşte-mi o întâlnire memorabilă - reală, virtuală, profesională sau personală.
Ş.C.: Toate întâlnirile sunt memorabile într-un fel anume. În clasa a X-a am avut onoarea să joc alături de domnul Marian Râlea, iată o întâlnire pe care nu o voi uita niciodată.
A.C.: Cărţi, muzică, filme... Ce citeşti, ce asculţi, ce vezi?
Ş.C.: Cu preponderenţă citesc cărţi de teatru, cărţi de specialitate. Acum citesc Omar Khayyam - Caravana Vieţii. Îmi plac mult Eliade, Dostoievski, Proust şi încerc să-l desluşesc pe Carl Jung. Îmi plac filmele lui Tarantino, Emir Kusturica, Roman Polanski şi Tim Burton. Sunt fan Balanţa - Lucian Pintilie, l-am văzut de zeci de ori. Ascult muzică diversificată, în funcţie de starea pe care o am sau de ce artişti noi descopăr. Am crescut cu muzică hip-hop, stilul underground îmi place, dar asta nu exclude alte genuri muzicale.
A.C.: Revenind la teatru, hai să vorbim despre..."Munca actorului cu sine însuşi". Un titlu celebru, care-mi vine în minte acum şi care generează întrebarea pe care vreau să ţi-o adresez cu cea mai mare curiozitate: Cum te antrenezi, cum te menţii în formă profesional?
Ş.C.: Sunt foarte atent la mine şi la ce se petrece în jurul meu. Caut să observ comportamentul oamenilor în diferite situaţii şi să descopăr întreg mecanismul. Îmi place să studiez oamenii. Îmi antrenez vocea, corpul, atenţia, memoria, atât cât pot, şi prin mijloacele dobândite în facultate, şi prin cărţi.
A.C.: Care este cel mai mare HOP pe care l-ai trecut până acum în teatru?
Ş.C.: Imediat după ce am terminat facultatea, m-am angajat la Teatrul Puck din Cluj. M-am trezit într-un oraş necunoscut, înconjurat de oameni noi, având responsabilităţile dintr-un teatru de stat. A fost o schimbare bruscă şi destul de mare, dar care s-a transformat într-o experienţă extraordinară, din care am învăţat foarte mult.
A.C.: Ce personaj ai vrea să joci în teatru sau film? De ce?
Ş.C.: Toate personajele sunt frumoase, importante, le îndrăgeşti. Aş vrea să joc personaje cât mai depărtate de mine, cât mai complexe, roluri de compoziţie.
A.C.: Peter Brook: "Pot să iau orice spaţiu gol şi să-l consider o scenă. Un om traversează acest spaţiu gol, în timp ce un altul îl priveşte şi e tot ce trebuie ca să aibă loc un act teatral." Te voi ruga acum să te pui în postura celui care priveşte: ce-ţi place să vezi la teatru?
Ş.C.: Vorbim de variaţiuni stilistice, de moduri de abordare diferite dar care au acelaşi rezultat: TEATRUL. Îmi place să văd o poveste care să mă emoţioneze, să mă facă să râd, să plâng, să înnebunesc... orice, dar să-mi schimbe starea cu care am intrat în sală. Modalitatea, viziunea, forma prin care ajunge aceasta poveste la mine... e alegerea fiecăruia.
A.C.: "Aş vrea să joc la fel de bine ca...". De ce îl / o admiri?
Ş.C.: Un mix din Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu şi Marian Râlea.
A.C.: I-am menţionat pe Shakespeare, Stanislavski şi Peter Brook, dar tema Galei HOP 2017 este Cehov. Mai exact, "SINGURĂTATE - Suportabila singurătate a fiinţei la A. P. Cehov". Scrie-i o telegramă dramaturgului, imaginându-ţi că o va şi citi.
Ş.C.: Domnule Anton Pavlovici Cehov,
De fiecare dată când vă citesc, îmi tulburaţi lumea, de fiecare dată sunteţi altfel şi parcă din ce în ce mai actual, de fiecare dată... da, pentru că mereu ma reîntorc la dumneavoastră şi îmi confirmaţi impresia despre condiţia umană.
Ce să vă spun? Ca pescăruşul nu mai este de mult o simplă pasăre pentru mine şi că orice vişin îmi aminteşte de livada dumneavoastră...
Vă mulţumesc pentru tot ce aţi lăsat, sper că sunteţi bine şi că încă mai scrieţi.
Ştefan Craiu
A.C.: P. S. Ce n-am întrebat eu, dar ai vrea să-mi spui tu.
Ş.C.: Cum îmi petrec timpul liber? Merg la munte! Îmi place muntele şi îmi place să merg prin satele din România. Îmi place să călătoresc, dar din păcate în ultimii ani nu am prea ieşit din ţară, sper ca într-o zi să-mi iau rucsacul şi să vizitez toată lumea. Brazilia în special.