Studii: Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografie I.L. Caragiale, Bucureşti, secţia Actorie, promoţia 2016, clasa prof. Adrian Titieni
Participă la Gala HOP 2017, la secţiunea Grup, cu moscoOva (texte din piesa Trei surori de A.P. Cehov)
Anda Cadariu: "Lumea-ntreagă e o scenă". Cine eşti tu pe această scenă?
Adriana Aldea: Mai mult nu ştiu, dar vreau neapărat să aflu.
A.C.: De ce actorie?
A.A.: Pentru că în copilărie îmi doream mai mult decât orice să fiu Abramburica lui Marian Rîlea, în Abracadabra. Această dorinţă s-a transformat în timp în a vrea sa fiu pe o scenă, să fiu studentă la UNATC, actriţă "cu acte în regulă", parte dintr-o echipă de profesionişti, să ofer o parte din mine, să spun poveşti, să mă joc de-a... x, y, z şi lista poate continua la infinit.
A.C.: Povesteşte-mi o întâlnire memorabilă - reală, virtuală, profesională sau personală.
A.A.: M-am îndrăgostit la 16 ani de Mark Jansen, chitaristul trupei mele preferate: Epica. Un rocker olandez pletos. Au avut concert în Silver Church în 2011. După lupte îndelungate corp la corp, am ajuns în primul rând. Eram fermecată (scriu asta acum cu lacrimi în ochi, de râs), iar după concert i-am cerut un autograf, am încercat să vorbesc puţin cu el să-i spun cât de mult îl admir, dar... nici limba română n-o mai ştiam, darămite engleza. Nu ştiu ce a înţeles, cert este că m-a plăcut şi el, mai mult decât mă aşteptam, eu m-am speriat, am luat autograful, am făcut stânga împrejur şi am plecat.
A.C.: Cărţi, muzică, filme... Ce citeşti, ce asculţi, ce vezi?
A.A.: De regulă, fac obsesie pentru cărţile, filmele / serialele, melodiile care îmi plac. Îmi place sa revin asupra unei cărţi sau asupra unui film de n ori. Am văzut serialul Lombarzilor 8 de patru ori într-o vară, am citit Portretul lui Dorian Gray de trei ori într-un semestru şi am ascultat Dreamer - Ozzy Osbourne până când au început să mi se sterpezească dinţii de la primul acord.
A.C.: Revenind la teatru, hai să vorbim despre..."Munca actorului cu sine însuşi". Un titlu celebru, care-mi vine în minte acum şi care generează întrebarea pe care vreau să ţi-o adresez cu cea mai mare curiozitate: Cum te antrenezi, cum te menţii în formă profesional?
A.A.: Jaf la drumul mare. Vreau să cred despre mine că încep să învăţ cum "se fură".
A.C.: Care este cel mai mare HOP pe care l-ai trecut până acum în teatru?
A.A.: Teama de eşec. Nu l-am trecut încă!
A.C.: Ce personaj ai vrea să joci în teatru sau film? De ce?
A.A.: Vreau să joc un super-erou. Pentru că mi-aş dori sa fiu unul.
A.C.: Peter Brook: "Pot să iau orice spaţiu gol şi să-l consider o scenă. Un om traversează acest spaţiu gol, în timp ce un altul îl priveşte şi e tot ce trebuie ca să aibă loc un act teatral." Te voi ruga acum să te pui în postura celui care priveşte: ce-ţi place să vezi la teatru?
A.A.: Spectacole muncite. Ştiu că mi-a plăcut ceva într-adevăr, când plec din sală şi spun: ce mi-ar plăcea să joc rolul acesta! (indiferent de sexul personajului).
A.C.: "Aş vrea să joc la fel de bine ca...". De ce îl / o admiri?
A.A.: Luminiţa Gheorghiu. O admir pentru că în orice am văzut-o, am avut impresia că nu face un rol. Fără excepţie, am crezut că aşa a fost toată viaţa şi că în alt fel nu o mai pot vedea... asta până la următorul rol.
A.C.: I-am menţionat pe Shakespeare, Stanislavski şi Peter Brook, dar tema Galei HOP 2017 este Cehov. Mai exact, "SINGURĂTATE - Suportabila singurătate a fiinţei la A. P. Cehov". Scrie-i o telegramă dramaturgului, imaginându-ţi că o va şi citi.
A.A.: Anton stop. Te rog frumos stop mai scrie şi în 2017 stop. Sunt foarte curioasă cum face faţă Ana Petrovna stop faptului că Platonov stop i-a dat "love" Sofiei pe Facebook stop.
A.C.: P. S. Ce n-am întrebat eu, dar ai vrea să-mi spui tu:
A.A.: Sunt un pescăruş. Nu, nu-i asta...