Pe 6 februarie 2003 s-a deschis cea de-a 53-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, festival ce nu are faima şi vraja Cannes-ului, dar care propune în fiecare an filme serioase şi întîlniri live cu mari regizori şi actori. Filmul de deschidere al festivalului a fost musicalul Chicago, recent premiat la Globurile de Aur, regizat de coregraful Rob Marshall, cu Renee Zellwegger, Catherine Zeta-Jones şi Richard Gere ca protagonişti. Dacă debutul a fost strălucitor şi colorat, finalul festivalului e în notă gravă, dată de proiecţia pe 15 februarie, după festivitatea de premiere, a celui mai recent film al lui Martin Scorsese, Gangs of New York, acum în variantă integrală, după ce anul trecut publicul de la Cannes a văzut doar vreo 15 minute din el, nefiind gata. Amîndouă filmele sunt prezentate în afara competiţiei.
Că veni vorba de competiţie, e bine de ştiut că din cele 19 filme care alcătuiesc Competiţia Oficială, multe sunt în premieră mondială. Din partea Franţei participă trei filme ale unor regizori de vîrste diferite: veteranul Claude Chabrol, cu La Fleur du Mal, Patrice Chereau cu Son Frere şi Pascal Bonitzer cu Petites Coupures. Americanii trimit o garnitură grea, formată din Spike Jonze (cu Adaptation, film aşteptat cu mare interes, din moment ce e primul după Being John Malkovich), Steven Soderbergh (cu Solaris, film şi el aşteptat pentru a face comparaţia necesară cu filmul lui Tarkovski), Spike Lee (cu The 25th Hour), Stephen Daldry (aflat cu The Hours, care şi-a deschis şi calea spre Oscaruri cu Globurile de Aur, la primul film făcut cu bani şi actori americani, după succesul din Marea Britanie cu Billy Elliot) şi, în final, un alt film ce merită iarăşi văzut, măcar pentru bîrfe - Confessions of a Dangerous Mind, debutul în regie al lui George Clooney. Din competiţie mai fac parte un film sloven - Rezervni Deli (Spare Parts) de Damjan Kozole, unul senegalez - Madam Brouette de Moussa Sene Absa, unul italian - Io non ho paura de Gabriele Salvatores. Ţara-gazdă participă cu trei filme în premieră mondială, realizate de Wolfgang Becker, Oskar Roehler şi Hans-Christian Schmidt. Marea Britanie îl trimite pe Michael Winterbottom, cu In This World.
În afara competiţiei oficiale există, ca de obicei, secţiunile Forum şi Panorama. A 33-a ediţie a Forumului Noului Cinema a selectat 52 de filme din 24 de ţări. O treime din ele sunt debuturi în regie, iar jumătate, premiere mondiale.
În cadrul unor proiecţii speciale vor fi prezentate: primul film vorbit în engleză al dogma-ticului Thomas Vinterberg, It’s All About Love (un thriller SF cu ceva dragoste presărată peste meniu, în care joacă Joaquin Phoenix, Claire Danes şi Sean Penn), Wilbur Wants to Kill Himself, realizat de Lone Scherfig (care a primit în 2001 Ursul de argint pentru Italian for Beginners), debutul în filmul de ficţiune al văduvei documentaristului olandez Joris-Ivens, La petite praire aux bouleaux, fiind în bună măsură autobiografic şi vorbind despre propria ei deportare la Auschwitz (să spunem că în rolul principal joacă Anouk Aimee, cea care va primi aici un Urs de aur pentru întreaga carieră). O proiecţie specială cu Ararat îl va onora pe preşedintele juriului mare, Atom Egoyan. Un alt film va omagia memoria celor 33.000 de oameni ucişi în 1941 de trupele germane la Babij Jar, lîngă Kiev. Filmul e o coproducţie Germania-Bielorusia şi îl are la timonă pe regizorul american Jeff Kanew.
Berlinala aduce la această ediţie o reorganizare la capitolul scurtmetraje. Pentru prima dată ele vor fi prezentate într-o secţiune aparte şi pe parcursul nopţii de 13/14 februarie, în cadrul Short Film Night. Sunt selecţionate 57 de filme. Juriul internaţional va anunţa premiile în ziua de 11 februarie.
Juriul mare îl are ca preşedinte, aşa cum am spus, pe Atom Egoyan, iar în componenţă pe actriţele Martina Gedeck şi Anna Galiena, regizoarea Kathryn Bigelow, producătorul francez Humbert Balsan, directorul Festivalului din Sundance, Geoffrey Gilmore şi regizorul african Abderrahmane Sissako (el l-a înlocuit pe ultima sută de metri pe Idrissa Ouedraogo).
Festivalul (al cărui director este Dieter Kosslick) organizează şi o retrospectivă dedicată maestrului japonez Yasujiro Ozu, decedat în 1963, profesor asumat de Paul Schrader şi Wim Wenders. Nouă din filmele acestuia vor fi proiectate la Berlin, după care ele vor fi itinerate la Hong Kong şi New York. Iar din luna februarie, cinematograful Arsenal din Berlin va găzdui o amplă retrospectivă Ozu.
Pînă în seara zilei de 15 februarie, cînd se încheie oficial festivalul (pentru că în 16, parte din filme sunt proiectate pentru publicul larg) atenţia lumii cinematografice e îndreptată spre Berlin. Vom fi şi noi acolo şi vă vom ţine la curent.