Ceau Cinema! 2019 - Dead Horse Nebula, Consequences, Beautiful Corruption

Zilele de Ceau Cinema! încep (dimineaţa) în interiorul Teatrului Naţional din Timişoara sau în curtea Casei artelor cu activităţi pentru copii organizate în cadrul festivalului de către Ludoteca Habarnam. Apoi sînt proiecţii pentru copii. După-masa, în jurul orelor 16, încep proiecţiile filmelor din Competiţie, la Teatrul Maghiar, cu proiecţii speciale în paralel, la Teatrul Naţional din Timişoara. Seara proiecţiile se mută în aer liber, la Grădina de vară şi în curtea Casei artelor.

Prima proiecţie din Competiţie a zilei de vineri, 19 iulie 2019, a fost a lui Dead Horse Nebula (Nebula), filmul de debut al regizorului turc Tarik Aktaş (premiat la Locarno şi în Turcia pentru debut). Istorii diverse la care o persoană, la vîrste diferite, e martor sau personaj implicat, îşi găsesc liantul în gînduri despre natură, despre relaţia dintre om şi celelalte vieţuitoare, despre modul în care, prin natură, impărtăşim idei de viaţă cu celelalte fiinţe, viaţă care înseamnă şi sprijin reciproc. Puterea acestui film stă în naturaleţea spunerii fiecărei poveşti (regizorul găseşte tonul şi un ritm al spunerii potrivite pentru fiecare secvenţă narativă), cu un umor fin, neinvaziv, în care se vede ataşamentul (înţelegerea relaţiilor existente între elementele pe care le voi numi) autorului faţă de oameni şi faţă de mediul de viaţă al acestora. Fiecare poveste e prinsă în derulare, nu are toate întîmplările interioare explicate, nu toate gîndurile personajelor sînt duse pînă la capăt. E un life in progress bine orchestrat, cu un mesaj cumpătat transmis abuzatorilor naturii (în sprijinul ideii menţionate anterior, de ajutor reciproc între inteligenţe). Tarik Aktaş se apropie de Porumboiu ca atmosferă a spunerii şi e un personaj de cinema pe care merită să îl urmărim. Alături de One Day de ieri, e filmul care merită premiul festivalului. Dar fiind Locarno în discuţie, poate că mai degrabă ar merita răsplătit filmul maghiar.

Al doilea film din Competiţie a fost Consequences (Posledice) regizat de Darko Stante. Despre un tînăr a cărui răzvrătire depăşeşte limitele acceptabile social, iar familia împreună cu una dintre victime, o fată pe care o pălmuieşte în urma unui act sexual pe care băiatul i-l refuză, îl duc în instanţă pentru a fi închis într-un centru de reabilitare socială. Pe fondul luptei pentru dominare în interiorul centrului, filmul chestionează autoritatea (compentenţa autorităţii) în situaţii de gen. Chiar dacă are un curs previzibil, Consequences ţine spectatorul în priză prin jocul actorilor, sigur, veridic, prin portretizarea violenţei - în bună măsură psihică, fizicul fiind ţinut sub control pînă la un punct (culminant) - şi prin balanţa care înclină spre posibilitatea apariţiei binelui (şansei de reabilitare) pentru personajul principal (o situare de gen bine instrumentată de Darko Stante şi bine condusă spre o sete de răzbunare acută). Un alt candidat la Premiul publicului, poate.

Cum la ora scrierii textului e (deja) sîmbătă seara, 20 iulie 2019, în curînd vor fi anunţate premiile. Între timp am mai urmărit un film din Competiţie, Beautiful Corruption, un proiect din Republica Moldova semnat de Eugen Damaschin. Urmărindu-l, de cîteva ori (discuţia cu poliţistul în biroul acestuia, discuţia cu personajul interlop jucat de Valeriu Andriuţă), m-am gîndit la Poliţist, adjectiv. Fără să însemne ceva special acest gînd, filmul lui Damaschin e bun, de văzut, ar merita să fie distribuit în ţară (poate e/va fi, nu am verificat situaţia). Actorii sînt bine prinşi în roluri (cu o menţiune specială pentru Igor Babiac), pe o temă sensibilă (apropo de filmul rusesc din prima zi, Jumpman), Damaschin găseşte ritmul şi nuanţele potrivite unei portretizări a ceea ce înseamnă o societate îngenunchiată de o tradiţie a cămătăriei, a rezolvărilor pe sub birou a tuturor situaţiilor problematice pentru cei care deţin puterea, a cumetriilor de interes personal - dincolo de libertate, morală şi justiţie. E un exemplu potrivit de film care încearcă [într-un registru mai degrabă comercial decît critic (filosofic)] o arheologie cinematografică a acestor situaţii. Aşa că se potriveşte şi pe contextul autohton, ca imagine a unei epoci de care încă vrem să scăpăm. Nu m-ar deranja să ia premiul festivalului.

În textul următor - cîteva concluzii despre Competiţie şi cîteva rînduri despre evenimente din festival. Cum e proiecţia lui Superhombre sau Focusul Zelimir Zilnik.