Ora 17:00
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
JOYCE DiDONATO (mezzosoprană) DAVID ZOBEL (pian)
HAYDN - Arianna a Naxos
MOZART - Voi che sapete şi Deh Vieni non tardar din opera Nunta lui Figaro
BELLINI - Dopo l'oscuro nembo din opera Adelson şi Salvini
PABLO LUNA - De España Vengo
ROSSINI - Assisa a pie d'un salice din opera Otello
BERLIOZ - Le Roi de Thule şi L'amour ardente flamme din opera Damnaţiunea lui Faust
HAHN - Sopra l'acqua indormenzada, La barcheta, L'avertimento, Che pecà! şi La primavera din ciclul Venezia
Ora 18:00 - 19:20
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Sala Auditorium / Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti
LUMINITZA PETRE (vioară), MIHAI UNGUREANU (pian)
CLARA SCHUMANN - Trei romanţe pentru vioară şi pian op. 22
ENESCU - Arii în caracter popular românesc pentru vioară solo
FRANCK - Sonata în la major pentru vioară şi pian
Ora 20:00 - 21:35
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
LONDON SYMPHONY ORCHESTRA
Dirijor: GIANANDREA NOSEDA
Pian: DENIS MATSUEV
RIMSKI-KORSAKOV - Preludiul operei Oraşul invizibil Kitej
PROKOFIEV - Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în sol minor op. 16
ŞOSTAKOVICI - Simfonia a VI-a în si minor op. 54
Informaţii despre concertele zilei de luni, 2 septembrie 2019
Pe scena Ateneului Român, de la ora 17.00, în seria Recitaluri şi concerte camerale, o vom putea admira pe fulminanta mezzosoprană Joyce DiDonato, aflată în premieră în România. Ea este acompaniată la pian de nuanţatul David Zobel, partener de dialog de lung parcurs. O formulă bine rodată, în care cei doi au performat pe unele dintre cele mai prestigioase scene ale lumii, de la Teatro alla Scala, Lincoln Center, Wigmore Hall, La Monnaie din Buxelles, Gran Teatre de Liceu din Barcelona sau Théâtre de Champs-Élysée, pentru a aminti doar câteva şi care a fost recompensată prin numeroase premii.
Recitalul de la Ateneul Român include un program în care impetuoasa americancă excelează şi este recunoscută internaţional: Haydn ("Arianna în Naxos"), Mozart ("Voi che sapete" şi "Deh Vieni non tardar", din opera "Nunta lui Figaro") şi Rossini ("Assisa a pie d'un salice", din opera "Otello"). Programul recitalului mai include lucrări de Bellini ("Dopo l'oscuro nembo" din opera "Adelson şi Salvini"), Pablo Luna ("De España Vengo"), Berlioz ("Le Roi de Thule" şi "L'amour ardente flamme", din opera "Damnaţiunea lui Faust") şi Hahn ("Sopra l'acqua indormenzada", "La barcheta", "L'avertimento", "Che pecà!" şi "La primavera", din ciclul "Venezia").
Născută în Kansas, Joyce DiDonato este o mezzosoprană de coloratură clasată pe poziţii de vârf în topurile internaţionale ale momentului, invitată constant pe marile scene din întreaga lume. Este câştigătoare a Premiului Olivier din 2018, a mai multor premii Grammy şi o susţinătoare acerbă a artei. Joyce DiDonato înregistrează exclusiv alături de Erato/Warner Classics, cea mai recentă adăugare în discografia ei fiind "Les Troyens", de Berlioz, cu care a şi câştigat Premiul pentru cea mai bună operă completă înregistrată, la Premiile Internaţionale de Operă 2018 şi Premiul BBC Music Magazine 2018. Printre albumele sale solo de mare succes se numără şi "În război şi pace", câştigător al premiului Gramophone din 2017, "Stella di Napoli", "Diva Divo" şi "Drama Queens", premiate cu Grammy.
David Zobel se bucură de o carieră de succes ca pianist colaborator şi acompaniator de operă, atât în Franţa, cât şi în străinătate. El este şi coach de operă, colaborând cu Théâtre du Châtelet în Paris, Opera de Stat din Viena, Het Muziektheater din Amsterdam, Opera Naţională şi Festivalul orchestrelor Radio din Montpellier, Festivalul din Aix en Provence şi Stanislawski Theatre. A lucrat cu mulţi dirijori remarcabili, printre care Christoph von Dohnányi, Christoph Eschenbach, Sir John Eliot Gardiner, Lawrence Foster, Alain Altinoglu, Antonino Fogliani şi Marc Minkowski. Colaborează cu Joyce DiDonato de mai mulţi ani, stabilind un dialog muzical fericit, spre bucuria publicului, recompensat cu premii şi aplaudat mereu la scenă deschisă.
De la ora 18.00, la Sala Mică a Palatului (sala Auditorium), tot în seria Recitaluri şi concerte camerale, Festivalul propune audienţei un recital cu Luminiţa Petre, la vioară şi Mihai Ungureanu, la pian. Accesul publicului la acest concert este liber.
Programul serii include: Clara Schumann - "Trei romanţe pentru vioară şi pian, op. 22", G. Enescu - "Arii în caracter popular românesc pentru vioară solo" şi C. Franck - "Sonata în la major pentru vioară şi pian".
Un program plin de culoare, în care cei doi muzicieni aduc pe scena Festivalului romantismul mijlocului de secol XIX. Romanţele Clarei Schumann conectează audienţa la sentimente bogate şi impetuoase pe alocuri, iar sonata lui Cesar Franck vine cu structuri surprinzătoare şi mereu proaspete ale unuia dintre cei mai originali compozitori francezi (de fapt, un belgian refuzat iniţial de societatea pariziană), care avea să devină părintele spiritual pentru o bună parte dintre cei mai notabili muzicieni ai epocii, printre care Gabriel Fauré, Camille Saint-Saëns, Théodore Dubois, Ernest Chausson sau, mai târziu, Debussy şi Ravel... Ca punct de echilibru, concertul include compoziţia enesciană "Arii în caracter popular românesc" cu armoniile sale particulare, care valorifică filonul muzical popular românesc, îmbinând culori sonore şi improvizaţii.
Colaborarea muzicală între violonista Luminiţa Petre (concert maestru al Orchestrei Simfonice din Stuttgart) şi pianistul Mihai Ungureanu se întinde pe aproape trei decenii. Sunt două personalităţi muzicale mature, care prin îndelungata şi fructuoasa lor colaborare au reuşit să se armonizeze şi să susţină dialoguri echilibrate şi nuanţate. Luminiţa Petre este şi un susţinător şi promotor activ al Festivalului George Enescu, coordonând în anii trecuţi organizarea unor evenimente asociate în capitala landului Baden-Würtemberg.
De la ora 20.00, pe scena Sălii Mari a Palatului, în seria Mari orchestre ale lumii, o nouă seară-eveniment a Festivalului, cu London Symphony Orchestra, sub bagheta maestrului Gianandrea Noseda, iar la pian, cu virtuosul copil teribil venind pe linia marii tradiţii pianistice ruse - Denis Matsuev. O seară dedicată sonorităţilor izvorâte din profundul suflet rus.
Concertul debutează cu preludiul operei "Oraşul invizibil Kitej", de Rimski-Korsakov. Considerată una dintre cele mai frumoase compoziţii ale lui Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov, piesa are o instrumentaţie bogată, în timbre caleidoscopice, cu melodii lente alternând cu momente pline de amplu elan pentru a ilustra cât mai nuanţat pentru audienţă povestea misterioasei Atlantide ruse - oraşul scufundat Kitej, care se arată doar celor cu sufletul curat. Cetatea de lumină Kitej se află, de fapt, în străfundul sufletelor noastre, unde putem accede când tindem spre purificare.
Al doilea moment al serii este Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în sol minor op. 16, de Serghei Prokofiev. Compoziţia este considerată una dintre cele mai formidabile concerte pentru pian din punct de vedere tehnic din repertoriul standard. David Nice, biograful lui Prokofiev, a spus în 2011: "Acum un deceniu, aş fi pariat că existau doar câţiva pianişti în toată lumea care puteau interpreta cum trebuie al doilea concert pentru pian al lui Prokofiev. Argerich nici nu voia să se atingă de el, Kissin întârzia să îl înveţe şi chiar şi Prokofiev, ca virtuoz, a avut mari probleme când a interpretat concertul cu Ernest Ansermet şi BBC Symphony Orchestra, în anii 1930, când i-a depăşit chiar şi lui dexteritatea".
Seara se încheie cu Simfonia a VI-a în si minor op. 54, de Dimitri Şostakovici. Compusă la finalul anilor `30, în plin elan revoluţionar şi având ca sursă de inspiraţie poemele lui Mayakovsky, Simfonia a VI-a urma să fie o compoziţie monumentală pentru solişti, cor şi orchestră dedicată lui Vladimir Ilici Lenin. Până la urmă, Şostakovici renunţă la acest unghi componistic şi anunţă la lansarea lucrării, în 1939:
"... În ultima mea simfonie, predomină muzica unei ordini contemplative şi lirice. Am vrut să transmit în ea starea de primăvară, bucuria, tinereţea...".
London Symphony Orchestra a atins o asemenea faimă mondială, încât este recunoscută peste tot în lume doar prin simplele iniţiale ale numelui său - LSO. Încă de la crearea sa, în anul 1904, LSO şi-a asumat un rol de pionier pe care l-a păstrat cu mândrie şi l-a dezvoltat constant până în zilele noastre. A fost prima orchestră britanică deţinută chiar de muzicienii care o compuneau, formulă păstrată până azi. A fost una dintre primele orchestre din lume care au făcut înregistrări pentru gramofon şi muzică de film, astăzi putându-se mândri cu faptul că este orchestra cu cele mai multe înregistrări din lume. A fost prima orchestră care a avut seri de transmisiune în direct pe un canal de televiziune. Acest spirit de pionierat există şi astăzi, LSO continuând să puncteze multe dintre evoluţiile importante ale vieţii orchestrale britanice şi mondiale, deopotrivă. LSO susţine peste 120 de concerte pe an şi a fost numită de Gramophone ca fiind una dintre primele cinci orchestre din lume.
Familia de artişti asociaţi LSO include nume de top: de la dirijori precum Sir Simon Rattle, Gianandrea Noseda sau François-Xavier Roth, la Michael Tilson Thomas şi André Previn, la colaboratori de lung parcurs printre care se numără unii dintre cei mai importanţi muzicieni din lume ai momentului, cum ar fi Bernard Haitink, Anne-Sophie Mutter, Mitsuko Uchida, Maria João Pires şi mulţi alţii.
Remarcat în anul 1998, în concursul internaţional Ceaikovski, Denis Matsuev a avut o evoluţie fulminantă, fiind considerat unul dintre cei mai proeminenţi pianişti ai generaţiei sale, virtuoz descinzând din cea mai grandioasă tradiţie pianistică rusă.
În prezent, pianistul Denis Matsuev colaborează cu cele mai cunoscute orchestre din lume, cum ar fi New York Philharmonic Orchestra, Los Angeles Philharmonic Orchestra, Chicago Symphony Orchestra, Philadelphia Orchestra, Pittsburg Symphony Orchestra, Berlin Philharmonic Orchestra, Munich Philharmonic, Bavarian Radio Symphony Orchestra, Staatskapella Dresden, Leipzig Gewandhaus Orchestra, Orchestre National de France, Orchestre de Paris, Orchestre Philharmonique de Radio France, London Symphony Orchestra, London Philharmonic, Royal Philharmonic Orchestra, Vienna Philharmonic Orchestra, Royal Concertgebouw Orchestra, National Symphony Orchestra, BBC Symphony, "Philharmonia" Orchestra of London, Montreal Symphony Orchestra, Filarmonica della Scala, Orchestra of Accademia Nazionale di Santa Cecilia, Vienna Symphony, Israel Philharmonic şi Rotterdam Philharmonic, Oslo Symphony, National Orchestra of Belgium, Swiss Romande Orchestra, Lucerne Symphony Orchestra, Verbier şi Budapest Festival Orchestras, Maggio Musicale Fiorentino, NHK Symphony şi European Chamber Orchestra. De asemenea, el colaborează constant cu marile şi legendarele orchestre ruse, cum ar fi Filarmonica din Sankt Petersburg, Orchestra Mariinsky şi Orchestra Naţională Rusă.
Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..