Un spectator pregătit face cât doi - A zecea zi a Festivalului Enescu, 2019

În avanpremiera celei de-a zecea zile a Festivalului Enescu 2019, vă oferim cîteva înregistrări cu compoziţiile din programul zilei de luni, 9 septembrie 2019.
 
Ora 17:00 - 19:00
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
 
ALEXANDER KNIAZEV (violoncel) PLAMENA MANGOVA (pian)
 
ENESCU - Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel op. 26 nr.1
BRAHMS - Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel şi pian op. 99
FRANCK - Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel

 
Ora 20:00 - 21:30
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
 
CAPELA DE STAT DIN DRESDA
Dirijor: MYUNG-WHUN CHUNG
Soprană: LAURA AIKIN
 
WEBER - Uvertura operei Freischütz
ENESCU - Şapte cântece pe versuri de Clément Marot (Estrenne à Anne; Languir me fais; Aux damoyselles paresseusses;  Estrenne de la Rose; Présent de couleur blanche; Changeons propos; Du conflit en douleur)
BRAHMS - Simfonia a IV-a în mi minor op. 98


Invitaţi internaţionali de marcă, instrumentişti de o extraordinară expresivitate, forţă şi anvergură adăugă strălucire spectacolelor şi atmosferei din sălile de concerte ale Festivalului în cele 20 de recitaluri care aduc în prim plan vioara şi violoncelul şi cele 19 concerte şi recitaluri de pian incluse în programul din această ediţie.

Doi dintre aceştia vor evolua luni, 9 septembrie 2019, pe scena Ateneului Român, de la ora 17:00, în concertul din seria Recitaluri şi concerte camerale. Este vorba de violoncelistul rus Alexander Kniazev şi de pianista bulgară Plamena Mangova, doi artişti internaţionali de calibru, de o mare expresivitate. În program: Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel - de George Enescu, Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel şi pian - de Johannes Brahms şi Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel - de César Franck.

Caracterizat de revista britanică BBC Music drept "un artist cu un simţ incredibil al muzicii şi o tehnică fenomenal de perfectă", violoncelistul şi organistul Alexander Kniazev, născut în 1961, la Moscova, este deja artist emerit al Rusiei. Absolvent al Conservatorului de Stat din Moscova la violoncel şi al Conservatorului de Stat Nizhny-Novgorod la orgă, Alexander Kniazev este câştigător al unor concursuri internaţionale reputate, cum ar fi competiţia Ceaikovski de la Moscova, competiţia UNISA din Africa de Sud şi Concursul Cassado din Florenţa.

Ca solist, a cântat cu BBC Symphony Orchestra, Orchestre National de France, Orchestre de Paris, Tokyo Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica di Milano Giuseppe Verdi, Svetlanov State Academic Symphony Orchestra din Rusia, Orchestra Simfonică Ceaikovski, Orchestra Naţională a Rusiei şi evoluează în formaţia camerală Moscova Virtuosi. A colaborat cu numeroşi interpreţi de renume, printre care Kurt Masur, Yevgeny Svetlanov, Mstislav Rostropovich, Yuri Temirkanov, Neeme Järvi, Vladimir Fedoseyev, Mikhail Pletnev, Yuri Bashmet, Vladimir Spivakov, Vadim Repin, Sergei Krylov, Denis Matsuev, în trio cu Boris Berezovsky şi Dmitry Makhtin şi, mai nou, cu Nikolai Lugansky şi Vadim Repin. Concertele lui Alexander Kniazev au fost recompensate cu ovaţii în întreaga lume, în săli prestigioase cum ar fi Concertgebouw din Amsterdam, Salle Pleyel şi Théâtre des Champs Élysées din Paris, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Wigmore Hall şi Royal Festival Hall din Londra, Mozarteum din Salzburg, Musikverein şi Konzerthaus din Viena.

Discografia lui Alexander Kniazev include înregistrări cu lucrări de Bach, Mozart, Brahms, Rahmaninov, Şostakovici, Chopin, Franck, Ysaÿe, o antologie cu lucrări pentru violoncel de Reger, Concertul pentru violoncel, al lui Dvořák, Variaţiunile lui Ceaikovski şi piesele lui Bloch. Albumele lui au fost primite elogios de critică (Echo Klassik din Germania, Diapason din Franţa) şi au fost recompensate Premiul Gramophon al Marii Britanii. În prezent, Alexander Kniazev este solist la Filarmonicii din Moscova.

Pianista bulgară Plamena Mangova (născută în anul 1980) s-a făcut remarcată în competiţia Queen Elisabeth, de la Bruxelles, în 2007. Premiul obţinut aici a fost urmat de câştigarea unui Diapason d'Or de l'Annéepentru primul ei album, dedicat lui Şostakovici.

Abilităţile ei de pianistă de concert au propulsat-o rapid pe marile scenele ale lumii, ea concertând acum alături de orchestre de renume, precum Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, Orchestre Philharmonique de Radio France şi Orchestra Simfonică Ceaikovski din Moscova. Plamena Mangova este, de asemenea, un muzician de cameră foarte căutat şi interpretează regulat alături de artişti precum Maria João Pires, Boris Berezovsky, Augustin Dumay, Mihaela Martin, Jian Wang, Pascal Moragues, Alexei Ogrintchouk, Alexander Knyazev, Frans Helmerson, Nobuko Imai şi Quatuor Ysaÿe.

Programul celor doi muzicieni demarează cu Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel - de George Enescu, o compoziţie în patru mişcări, dedicată de maestru lui Pablo Casals. Urmează Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel şi pian - de Johannes Brahms, considerată de muzicologi "un punct culminant în muzica de cameră din secolul al XIX-lea", care presupune un dialog fin dozat între pian şi violoncel. Programul se încheie cu Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel - de César Franck. Inclusă pe lista capodoperelor artei muzicale mondiale, Sonata lui C. Frank este un omagiu adus lui Franz Lizst şi Eugène Isaye - care a şi primit de la Franck manuscrisul Sonatei ca dar în ziua nunţii sale şi a devenit primul interpret al acesteia. Compusă în 1886, Sonata lui C. Frank reprezintă specificul stilistic al post-romantismului.


Programul Festivalului Enescu pentru ziua de 11 septembrie 2019 include şi un concert din seria Mari Orchestre ale Lumii. Pe scena Sălii Mari a Palatului, de la ora 20:00, evoluează Orchestra Capelei de Stat din Dresda, cu Myung-Whun Chung la pupitru. Solistă este soprana Laura Aikin - care o înlocuieşte pe soprana Kristine Opolais, programată iniţial, însă nevoită să se retragă din motive de sănătate. În program: Uvertura operei "Freischütz" - de Carl Maria von Weber, Şapte cântece pe versuri de Clément Marot (Estrenne à Anne / Languir me fais / Aux demoiselles paresseuses / Estrenne de la Rose / Présent de couleur blanche / Changeons propos / Du conflit en douleur) - de George Enescu şi Simfonia a IV-a - de Johannes Brahms.

Este a doua seară din Festival în care publicul meloman poate urmări prestaţia de înaltă ţinută a Capelei de Stat din Dresda. Sub atenta şi nuanţata coordonare a dirijorului şi pianistului sud coreean Myung-Whun Chung - ucenic al lui Olivier Messiaen şi format la şcoala dirijorală de la Julliard - orchestra îşi va purta audienţa pe traseele sonore ale romantismului german de mijloc de secol XIX, în care include o inserţie-giuvaer cu lieduri enesciene.

Interpreta serii este soprana americană Laura Aikin - artist liric impresionant, cu o amplitudine de peste trei octave şi cu un repertoriu divers, acoperind de la perioada barocă, la lucrări contemporane, ceea ce o face una dintre cele mai râvnite prezenţe pe scenele marilor teatre de operă din lume. Este invitată constant la Opera de Stat din Viena, La Scala Milano, Opera de Stat a Bavariei, Opernhaus Zurich, Opéra National de Paris, Metropolitan Opera New York şi multe alte instituţii muzicale de renume. A lucrat sub bagheta unor dirijori de mare calibru, cum sunt Claudio Abbado, Daniel Barenboim, Pierre Boulez, Martin Brabbins, Sylvain Cambreling, William Christie, Christoph von Dohnányi, Iván Fischer, Mikko Franck, Daniele Gatti, Michael Gielen, Nikolaus Harnoncourt, Manfred Honeck, Jakub Hrůša, René Jacobs, Fabio Luisi, Kent Nagano, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Giuseppe Sinopoli, Michael Tilso, Thomas and Franz Welser-Möst şi mulţi alţi maeştri exigenţi şi inspiraţi.

Între uvertura operei romantice "Freischütz", de Carl Maria von Weber, în care tema fericirii şi a iubirii sunt abordate pe fundalul scenelor cinegetice şi al sentimentelor puternice ilustrate în eseul simfonic al lui Brahms, inspirate de frumuseţea mediului rural austriac, programul include şi o frumoasă reverenţă acordată creaţiei enesciene.

Compuse de George Enescu în 1908, cele Şapte cântece pe versuri de Clément Marot au ca sursă de inspiraţie versurile poetului francez renascentist Clément Marot. Spiritul galant al poemelor de curte, cu parfumul renascentist al madrigalelor, elegiilor şi al epistolelor versificate de secol XVI, de la Curtea franceză a lui Francisc I şi a Marguerittei de Navarra, l-au inspirat pe Enescu în crearea celor şapte bijuterii sonore care preiau frumuseţea sonorităţilor renascentiste într-un limbaj muzical modern, acordat cu armonia secolului XX.