Ora 17:00 - 18:45
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
ORCHESTRA FILARMONICII DIN MONTE-CARLO
Dirijor: MAXIM VENGEROV
ENESCU - Baladă pentru vioară şi orchestră
MAXIM VENGEROV (vioară)
CEAIKOVSKI - Andante Cantabile; Variaţiuni pe o temă rococo pentru violoncel şi orchestră op. 33
GAUTIER CAPUÇON (violonccel)
CEAIKOVSKI - Simfonia a VI-a în si minor op. 74, Patetica
Ora 20:00 - 21:50
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
ORCHESTRA SIMFONICĂ ACADEMICĂ DE STAT EVGENY SVETLANOV DIN RUSIA
Dirijor: VLADIMIR JUROWSKI
Pian: ALEXANDRA SILOCEA
RETINSKY - De profundis
ŞOSTAKOVICI - Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în fa major op. 102
ENESCU - Simfonia a II-a în la major op. 17
Informaţii despre concertele zilei de miercuri, 11 septembrie 2019
Un număr de 35 de lucrări semnate de George Enescu sunt cântate în 36 de concerte pe scenele Festivalului în 2019
În ediţia 2019 se va cânta cel puţin o lucrare compusă de George Enescu în fiecare zi a Festivalului. Instrumentişti reputaţi şi orchestre de talie mondială vor face să răsune la Bucureşti acordurile enesciene din 35 de lucrări semnate de maestru, în 36 de concerte, contribuind astfel la una dintre liniile de forţă ale Festivalului, de a readuce în repertoriul internaţional şi în atenţia publică creaţia şi personalitatea artistică a lui George Enescu.
Şi ziua de 11 septembrie 2019 respectă această structură, având programate în ambele concerte ale zilei compoziţii de George Enescu, interpretate de muzicieni şi ansambluri de talie mondială.
În secţiunea Recitaluri şi concerte camerale, scena Ateneului Român găzduieşte, de la ora 17:00, concertul Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo. Îi vom putea urmări pe Maxim Vengerov - în dublu rol, de dirijor şi de violonist, şi pe Gautier Capuçon - la violoncel. În program: Baladă pentru vioară şi orchestră - de George Enescu, Andante Cantabile - de P.I. Ceaikovski, Variaţiuni pe o temă rococo pentru violoncel şi orchestră - de P.I. Ceaikovski şi Simfonia a VI-a în si minor, "Patetica" - de P.I. Ceaikovski.
Concertul de la Ateneu reprezintă un prilej rar de a-i vedea evoluând pe aceeaşi scenă pe doi dintre cei mai bine cotaţi instrumentişti ai momentului: Maxim Vengerov şi Gautier Capuçon. Iar programul serii va pune cu prisosinţă în evidenţă măiestria celor doi virtuozi.
Apreciat aproape unanim de critică drept unul dintre cei mai înzestraţi muzicieni ai lumii din prezent, Maxim Vengerov se bucură de recunoaştere internaţională atât în calitate de dirijor, cât şi de violonist.
Maxim Vengerov cântă la o vioară Stradivarius ex-Kreutzer din 1727 şi este câştigătorul unui premiu Grammy şi Gramophone pentru artistul anului.
Fiind o prezenţă constantă pe scenele de pe toate meridianele globului, printre ultimele sale proiecte se numără deschiderea stagiunii 2018/19 a Orchestrei Filarmonice della Scala, o rezidenţă la Filarmonica din Monte Carlo şi Filarmonica din Paris, precum şi numeroase recitaluri în SUA, China şi Europa.
Gautier Capuçon este aclamat la nivel internaţional pentru muzicalitatea sa expresivă, virtuozitatea exuberantă şi pentru sonoritatea deosebită a violoncelului său, Matteo Goffriller, din 1701.
Înregistrând exclusiv pentru casa de producţie Erato (Warner Classics), Capuçon a câştigat numeroase premii şi are o discografie vastă. Unul dintre cele mai recente albume ale sale, Intuition, publicat în 2018 şi înregistrat împreună cu Orchestra de Cameră din Paris/Douglas Boyd şi Jérôme Ducros a primit aprecieri elogioase din partea criticii. Cel mai recent album al său include lucrări de Schumann şi a apărut în ianuarie 2019.
G. Capuçon este un ambasador al violoncelului, fiind fondatorul şi coordonatorul "Classe d'Excellence de Violoncelle" la Fundaţia Louis Vuitton din Paris, din noul Auditorium creat de către Frank Gehry.
Evoluţia celor doi instrumentişti este susţinută de Orchestra Filarmonică Monte-Carlo.
Creată în 1856 şi numită iniţial "l'Orchestre du Nouveau Cercle des Etrangers", Orchestra Filarmonică Monte-Carlo ocupă astăzi un loc de seamă în lumea muzicală internaţională. Îmbinând tradiţia şi modernitatea, orchestra interpretează atât lucrări simfonice din marele repertoriu clasic, cât şi compoziţii auzite rar şi piese contemporane din creaţia lirică şi coregrafică.
Numeroase "premiere mondiale" au fost create la Monte Carlo începând cu anii 1900, autori precum Massenet, Puccini, Ravel, Mascagni, Fauré, Frank, Honegger, Ibert, Lalo, Milhaud, Poulenc şi Satie găsind în Orchestra Filarmonică un partener ideal pentru interpretarea compoziţiilor lor. Muzica contemporană a fost, de asemenea, o prezenţă constantă în sezoanele OPMC, incluzând în program compoziţii de Henze, Dutilleux, Paart, Lutoslawski, Penderecki, Holliger, Ligeti, Takemitsu, Eötvös, Amy, Mainz, Hurel.
La conducerea Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo s-au succedat, din 1856 până în zilele noastre, nume de rezonanţă, precum Alexandre Hermann, Eusebius Lucas, Leon Jehin, Louis Ganne, Marc César Scotto, Victor Paul Paray, Henri Tomasi, Louis Frémaux, Edouard van Remoortel, Igor Markevitch, Lovro von Matacic, Lawrence Foster, James DePreist, Marek Janowski, Yakov Kreizberg şi Gianluigi Gelmetti. Din sezonul 2016-2017, Kazuki Yamada a fost numit directorul artistic şi muzical al Orchestrei Filarmonicii Monte-Carlo.
Al doilea concert al zilei de 11 septembrie 2019 va fi din seria Mari Orchestre ale Lumii. De la ora 20:00, pe scena Sălii Mari a Palatului va evolua Orchestra Simfonică Academică de Stat "EVGENY SVETLANOV" din Rusia, avându-l la pupitrul dirijoral pe maestrul Vladimir Jurovky. Solistă: pianista Alexandra Silocea. Programul serii va cuprinde: De profundis - de Alexey Retinsky, Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră - de Dimitri Şostakovici şi Simfonia a II-a în la major - de George Enescu.
Concertul va debuta cu o piesă contemporană, De profundis, semnată de compozitorul ucrainean Alexey Retinsky (n. 1986). Interesat de lumea filmului şi a teatrului, autorul include în compoziţiile lui efecte electronice, urmărind contraste cinematice pentru evidenţierea imaginilor dramatice. Programul va continua cu o compoziţie a lui Şostakovici, un alt compozitor care excelează în cromatica frazelor sale, cochetând şi el cu muzica de film. Programul serii se încheie cu Simfonia a II-a în la major op. 17, de George Enescu, considerată de critică "una dintre lucrările de deplină afirmare a concepţiei componistice enesciene, într-o perioadă în care realizează sinteza dintre naţional şi universal, dintre elementele de sorginte folclorică şi o gândire simfonică evoluată, de tip neoclasic" (cf. muzicologului Grigore Constantinescu).
Maestrul Vladimir Jurowski va călăuzi interpretarea acestui program de la pupitrul uneia dintre cele mai reputate şi longevive orchestre ruse.
Cu o istorie de peste 80 de ani, Orchestra Simfonică Academică de Stat din Rusia "Evgeny Svetlanov" a fost condusă de muzicieni de seamă, precum Alexander Gauk, Natan Rakhlin, Konstantin Ivanov şi Evgeny Svetlanov. Sub conducerea lui Svetlanov, orchestra a devenit una dintre cele mai bine cotate instituţii simfonice ale lumii. În 2011, muzicianul de renume mondial, Vladimir Jurowski a preluat rolul de director artistic al orchestrei. Din sezonul 2016/17, Vasily Petrenko este dirijorul principal invitat al orchestrei.
Orchestra a evoluat pe marile scene ale lumii, de la Sala Conservatorului şi Sala de Concerte Ceaikovski din Moscova, la Carnegie (New York), Musikverein (Viena) sau Royal Albert Hall (Londra).
Printre dirijorii de marcă care s-au perindat la pupitrul Orchestrei Simfonice Academice de Stat din Rusia "Evgeny Svetlanov" se numără: E. Mravinsky, G. Rozhdestvensky, M. Rostropovich, I. Stravinsky, V. Gergiev şi alţii. Printre muzicienii celebri care au concertat cu orchestra s-au numărat G. Vishnevskaya, E. Obraztsova, D. Hvorostovsky, P. Domingo, M. Caballe şi A. Netrebko; pianiştii E. Gilels, V. Cliburn, S. Richter, B. Berezovsky şi D. Matsuev; violoniştii Y. Menuhin, D. Oistrakh, M. Vengerov şi V. Spivakov; violoncelistul M. Rostropovici.
Discografia orchestrei include sute de discuri vinil şi CD-uri lansate de case de discuri de top din întreaga lume. Înregistrările audio ale concertelor orchestrei sunt realizate de canalele Medici, Mezzo, Rossiya 1, Kultura.
Solista serii este pianista franceză de origine română Alexandra Silocea, prezentă pentru prima dată pe scena Festivalului Internaţional George Enescu. Descrisă drept un "talent deosebit" (International Piano Magazine), ea a concertat deja pe multe din marile scene ale lumii, cum ar fi la Konzerthaus şi Musikverein din Viena, Carnegie Hall din New York, Bridgewater Hall din Manchester. Într-un recent concert susţinut la Wigmore Hall din Londra a avut onoarea de a cânta la patru mâini alături de Elisabeth Leonskaja, în cadrul concertului aniversar care marca împlinirea a 70 de ani ai acesteia.
Debutul ei din 2012, în Marea Britanie, cu London Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski a fost lăudat de presa de specialitate şi i-a atras o considerabilă atenţie a lumii muzicale din Europa şi SUA. Alexandra concertează regulat alături de London Philharmonic Orchestra, Bamberger Symphoniker, Vienna Chamber Orchestra, Montreal Chamber Orchestra, Gävle Symphony Orchestra, Filarmonica "G. Enescu", Bolzano Haydn Orchestra, Meiningen Hofkapelle, Kymi Sinfonietta, sub bagheta unor dirijori precum Vladimir Jurowski, Gérard Korsten, Christian Badea, Hansjörg Schellenberger, Philippe Bach, Leo McFall ş.a., concertele sale fiind deseori înregistrate live de către BBC Radio 3, Radio France, ORF sau transmise online prin live-stream.
Debutul discografic al Alexandrei Silocea a constat în înregistrarea primelor cinci sonate de Prokofiev (AVIE Records, 2011) şi i-a adus rapid recunoaşterea internaţională. În 2013, a urmat lansarea celui de-al doilea disc, intitulat "Sound Waves", care include, pe lângă lucrări de Debussy, Ravel, Liszt, Schubert, şi o piesă a compozitorului norvegian Martin Romberg, compusă special pentru Alexandra. Ultimul ei disc a fost lansat la AVIE Records în 2015 şi cuprinde Sonatele pentru violoncel şi pian de Prokofiev, Enescu şi Şostakovici.
Alexandra Silocea a studiat la Constanţa şi apoi la Liceul "George Enescu" din Bucureşti - Prof. Gabriela Enăşescu. La vârsta de 16 ani, a fost admisă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, unde a lucrat cu profesori recunoscuţi, ca Oleg Maisenberg şi Johannes Marian, apoi la Conservatoire National Supérieur de Musique et de Danse din Paris, în cadrul unui al doilea studiu de master, avându-i ca profesori pe Theodor Paraschivesco şi Laurent Cabasso.
Cariera ei artistică este călăuzită în prezent de mari muzicieni internaţionali, precum Elisabeth Leonskaja şi Maria João Pires. Alexandra Silocea este un artist Bösendorfer.
Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..