Ora 11:00 - 12:40
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Sala Auditorium
Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti
MARC-ANDRÉ HAMELIN (pian)
ENESCU - din Suita a III-a op. 18 (Coral - nr. 6 şi Carillon Nocturne - nr. 7); Sonata a III-a în re major op. 24
SAMUEL FEINBERG - Sonata I în la major op. 1 (1915); Sonata a II-a în la minor op. 2 (1916); Sonata a III-a în sol minor op. 3 (1916-17)
Ora 13:00 - 15:10
Secţiunea MUZICA SECOLULUI XXI
Sala Radio
ORCHESTRA FILARMONICII MOLDOVA DIN IAŞI
Dirijor: BRAD LUBMAN
CĂLIN IOACHIMESCU - Tempo 80 pentru orchestră
MICHAEL JARRELL - Concertul pentru vioară şi orchestră Paysages avec figures absentes - Nachlese IV
ILYA GRINGOLTS (vioară)
JOHANNES MARIA STAUD - Über trügerische Stadtpläne und die Versuchungen der Winternächte (Dichotomie II)
AD LIBITUM QUARTET
PHILIPPE MANOURY - Concertul pentru două piane şi orchestră Zones de Turbulences
GRAU-SCHUMACHER (PIANO DUO)
Ora 16:30 - 18:20
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
ORCHESTRA FILARMONICII REGALE DIN LIÈGE
Dirijor: TIBERIU SOARE
LUTOSLAVSKI - Variaţiuni pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră
RAHMANINOV - Variaţiuni pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră op. 43
DENIS KOZHUKHIN (pian)
POULENC - La Voix Humaine IFP 171 (Operă pentru soprană şi orchestră)
ANNA CATERINA ANTONACCI (soprană)
Ora 19:30 - 21:20
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
ORCHESTRA FILARMONICII DIN OSLO
Dirijor: VASILY PETRENKO
Violoncel: JOHANNES MOSER
STRAUSS - Poemul simfonic Don Juan
ENESCU - Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op. 8
CEAIKOVSKI - Simfonia a V-a în mi minor op. 64
Ora 22:30 - 01:20
Secţiunea CONCERTELE DE LA MIEZUL NOPŢII
Ateneul Român
ORCHESTRA ARMONIA ATENEA
Dirijor: GEORGE PETROU
HÄNDEL - Arminio (Operă în concert)
MAX EMANUEL CENĆIĆ - Arminio (contratenor)
SANDRINE PIAU - Tusnelda (soprană)
ALEKSANDRA KUBAS-KRUK - Sigismondo (soprană)
RUXANDRA DONOSE - Ramise (mezzosoprană)
SEBASTIAN MONTI - Varo (tenor)
PAVEL KUDINOV - Segeste (bas-bariton)
DAVID DQ LEE - Tullio (contratenor)
Informaţii despre concertele zilei de sîmbătă, 14 septembrie 2019
Creaţia lui George Enescu readusă în atenţia internaţională şi inclusă în repertoriul marilor orchestre
Festivalul Internaţional George Enescu ne asigură acces la tot ce e mai valoros în muzica clasică mondială în momentul de faţă şi este, totodată, o cale privilegiată de a readuce creaţia enesciană în atenţia publicului. Tot mai multe orchestre de calibru internaţional includ lucrări de Enescu în repertoriul lor şi tot mai mulţi muzicieni străini descoperă fascinaţi frumuseţea şi profunzimea muzicii lui George Enescu.
"Este un privilegiu să-i invit la Bucureşti în acest an pe colegii mei muzicieni iluştri, într-un număr mai mare decât până acum, dar este chiar şi mai valoros faptul că, pe lângă concertele din Bucureşti şi din restul României, artişti internaţionali de renume vor interpreta opera lui Enescu în cadrul evenimentelor partenere din Italia, Germania, Belgia, Republica Moldova şi Canada, astfel contribuind la creşterea vizibilităţii şi a aprecierii pentru moştenirea muzicală extraordinară lăsată de către marele compozitor român" - spunea Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului Enescu la deschiderea ediţiei 2019.
În total, 35 de lucrări semnate de George Enescu vor fi interpretate de orchestre de calibru şi muzicieni internaţionali de prestigiu pe scena Festivalului, făcând să vibreze moştenirea spirituală a marelui compozitor român pe toată durata Festivalului ce îi poartă numele.
Trei dintre acestea sunt oferite publicului în cele cinci evenimente muzicale notabile care compun programul Festivalului Internaţional George Enescu din ziua de sâmbătă, 14 septembrie 2019.
În seria Recitaluri şi concerte camerale, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă, de la ora 11.00, va avea loc recitalul pianistului şi compozitorului canadian Marc-André Hamelin. În program: Suita a III-a - de G. Enescu, Sonata a III-a în re major - de G. Enescu, Sonata I în la major - de Samuel Feinberg, Sonata a II-a în la minor op. 2 - de Samuel Feinberg, Sonata a III-a în sol minor - de Samuel Feinberg.
Canadianul Marc-André Hamelin şi-a construit o reputaţie internaţională de pianist foarte tehnic şi expresiv totodată, fiind admirat pentru naturaleţea cu care abordează repertoriul clasic. Este, de asemenea, apreciat pentru efortul şi curajul de a aborda rarităţi muzicale din secolele XIX şi XX, un demers prezent şi în propunerea de program cu care vine în Festival. Pe lângă cele două lucrări de George Enescu, Hamelin include în program trei sonate, poeme de un mare rafinament, ale compozitorului rus Samuel Feinberg, intrat sub un văl de uitare după epoca sovietică, deşi era considerat un "urmaş muzical al lui Scriabin".
Marc-André Hamelin înregistrează în exclusivitate pentru Hyperion Records. Cele mai recente înregistrări ale sale sunt din Schubert, Morton Feldman şi Concertul de pian nr.3 al lui Rachmaninov, alături de Orchestra Filarmonicii din Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Discografia sa numără 60 de albume Hyperion, din compozitori precum Alkan, Godowsky şi Medtner, Brahms, Chopin, Liszt, Schumann şi Şostakovici.
În cadrul secţiunii Muzica Secolului XXI, la Sala Radio, de la ora 13.00, va concerta Orchestra Filarmonicii "Moldova" din Iaşi, sub bagheta lui Brad Lubman, unul dintre cei mai renumiţi dirijori ai muzicii moderne din ultimele două decenii. Solişti: Ilya Gringolts - la vioară, Ad Libitum Quartet şi Grau-Schumacher piano duo. În program: "Tempo 80" pentru orchestră - de Călin Ioachimescu, Concertul pentru vioară şi orchestră "Paysages avec figures absentes - Nachlese IV" - de Michael Jarrell , "Über trügerische Stadtpläne und die Versuchungen der Winternächte (Dichotomie II)" - de Johannes Maria Staud şi Concertul pentru două piane şi orchestră "Zones de Turbulences" - de Philippe Manoury.
Un program care aduce în atenţia publicului căutător de descoperiri şi experienţe inedite sau doar curios despre ce se întâmplă în muzica contemporană în momentul de faţă, un limbaj compoziţional de avangardă. Se explorează teritorii de frontieră sau chiar abordări inter-disciplinare prin care autorii implică în demersul creativ asistenţa computerului, matematica sau descoperirile din neuro-ştiinţe.
Programul se deschide cu lucrarea compozitorului român Călin Ioachimescu - muzician care explorează lumea interioară a sunetului, folosind "un limbaj bazat pe legi acustice şi psiho-acustice". Călin Ioachimescu este cel care a pus bazele studioului de muzică electronică pe care l-a condus până în anul 2010. Creaţiile sale au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale, lucrările lui fiind interpretate în concerte şi festivaluri atât în România, cât şi în străinătate.
Urmează lucrarea lui Michael Jarrell - considerat unul dintre cei mai importanţi compozitori elveţieni ai generaţiei sale. "Un muzician care este un delicat făurar (prin detaliile preţioase) şi, totodată, un pictor (prin perspectivele atent alese) şi un poet (prin ambianţele captivante)" - îl caracteriza Le Monde în 2018. Are o activitate componistică bogată, fiind invitat regulat în rezidenţe - Orchestra din Lyon, Festivalul din Lucerna. Este profesor de compoziţie la Universitatea din Viena şi la Conservatorul din Geneva. Festivalul Musica Nova din Helsinki i-a dedicat ediţia sa din 2000.
Johannes Maria Staud este un tânăr muzician (născut în 1974) despre care critica a scris că este printre puţinii compozitori de stil "avangardist" a cărui muzică a reuşit să treacă peste cel mai dificil obstacol dintre toate: de a avea şi o a doua reprezentaţie. Iar muzica lui Staud este, într-adevăr, cerută de solişti, ansambluri de muzică nouă, grupuri de cameră şi orchestre din întreaga lume (inclusiv din Extremul Orient), ceea ce poate fi considerat un semn că aceste compoziţii au un viitor. Este atras de sonorităţile electronice şi este un foarte minuţios observator al fiecărui detaliu (partiturile sale frumos scrise fiind o oglindire fidelă a acestui lucru).
Opera francezului Philippe Manoury este puternic influenţată de Pierre Boulez, Karlheinz Stockhausen şi Iannis Xenakis. El foloseşte compoziţia asistată de computer şi multe dintre lucrările lui sunt gândite pentru orchestre mari, dispuse simetric pentru a reda efecte spaţiale de stânga-dreapta incluse în compoziţii. Are un portofoliu foarte vast de compoziţii care include de la operă şi muzică de cameră, până la concerte de muzică electronică.
Cvartetul de coarde Ad libitum a fost fondat în 1988 la Universitatea de Artă George Enescu din Iaşi. Face turnee în Europa şi este invitat de festivaluri prestigioase precum: Printemps des Arts (Monte Carlo), Festivalul Orlando (Olanda), Luberon (Franţa), Bensheim (Germania), Gstaad (Elveţia), Festivalul Maribor (Olanda). A concertat în săli celebre, precum Musée D'Orsay şi Cortot (Paris), Diligentia (Haga), De Doelen (Rotterdam), Konzerthaus (Berlin), Concertgebouw (Amsterdam), Kaisersaal (Frankfurt) Bonn), Temppeliaukion (Helsinki), Ateneul Român (Bucureşti), Filarmonica Moldovei (Iaşi) etc.
Tot în data de sâmbătă, 14 septembrie 2019, în cadrul Forumului Internaţional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu (https://www.festivalenescu.ro/live/) sau direct în sală discuţiile cu muzicienii contemporani prezenţi în Festival. De la ora 16.30, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti vor vorbi despre arta lor poetică, crezul lor artistic şi modul personal de percepere al universului muzical contemporan compozitorii Johannes Maria Staud (Austria), Philippe Manoury (Franţa), Călin Ioachimescu (România) şi Constantin Basica (România/SUA). Moderatorul sesiunii este compozitorul şi profesorul Dan Dediu.
La ora 16:30, pe scena Ateneului Român programul continuă cu un nou concert din seria Recitaluri şi concerte camerale, cu Orchestra Filarmonicii Regale din Liège, care îl va avea la pupitru pe Tiberiu Soare. Solişti sunt doi muzicieni de calibru internaţional: soprana Anna Caterina Antonacci şi pianistul Denis Kozhukhin. În program: Variaţiuni pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră - de W. Lutosławski, Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră - de S. Rahmaninov, "La Voix Humaine" - operă pentru soprană şi orchestră - de F.Poulenc.
Recunoscută ca una dintre cele mai bune soprane din generaţia sa, Anna Caterina Antonacci a câştigat premii internaţionale prestigioase la concursurile Voci Verdiane, Callas şi Pavarotti. Angajamentele ei din această stagiune includ: La ciociara, la Teatro Lirico di Cagliari, o nouă producţie pentru Gloriana, de David McVicker, la Teatro Real Madrid, La Voix humaine / Il Segreto di Susanna şi Dialogues des Carmélites, la Teatro Regio din Torino şi Cassandra şi Les Troyens, la Wiener Staatsoper, Iphigenie en Tauride, cu Orchestra of the Age of Enlightement - rol în care a putut fi admirată în urmă cu câteva zile pe scena Festivalului.
Câştigător al marelui premiu al Concursului Queen Elisabeta 2010 de la Bruxelles, Denis Kozhukhin s-a impus ca unul dintre cei mai buni pianişti ai generaţiei sale. Spectacolele lui au fost recompensate de critici cu atribute precum "magice", "imperiale", "fascinante". În sezonul 18/19, Kozhukhin şi-a făcut debutul la BBC Proms, interpretând un concert de pian al lui Şostakovici.
Kozhukhin cântă frecvent cu multe dintre cele mai importante orchestre internaţionale - Royal Concertgebouw Orchestra, London Symphony, Staatskapelle Berlin, Chicago Symphony, London Philharmonic, London Philharmonia Orchestra, Philadelphia Orchestra, San Francisco Symphony, Mahler Chamber Orchestra, HR-Sinfonieorchester, NDR Radiophilharmonie, Orchestra Simfonică din Viena, Orchestre National de France, Orchestra Mariinsky, Filarmonica din Sankt Petersburg, Filarmonica Cehă, Filarmonica Regală de la Stockholm, Orchestra Filarmonică de la Oslo, Orchestre de la Suisse Romande şi Simfonia NHK.
Interpretează în mod regulat sub bagheta unor dirijori precum Daniel Barenboim, Sir Simon Rattle, Valery Gergiev, Vladimir Jurowski, Gianandrea Noseda, Paavo Järvi, Vladimir Ashkenazy, Jaap van Zweden, Thomas Dausgaard, Stephan Deneve, Jakub Hrusa, Vassily Petrenko, Kristjan Järvi, Emmanuel Krivine, Jaime Martin, Andrés Orozco-Estrada, Xian Zhang, Rafael Payare, Donald Runnicles, Vasilly Sinaisky şi Yuri Temirkanov.
Royal Philharmonic Orchestra din Liège este singura orchestră simfonică profesionistă franceză din Belgia, finanţată de Federaţia Valonia-Bruxelles. Susţine regulat concerte în faimosul salon al Filarmonicii din Liège şi este invitată în turnee şi festivaluri din Europa, Japonia şi SUA. În sezonul 2018/2019, OPRL participă la Festivalul Catedralelor Picardiei, La Seine Musicale (Paris) şi Concertgebouw din Amsterdam şi la prestigiosul festival Enesco din Bucureşti. A colaborat cu artişti şi dirijori reputaţi, precum Jean-Jacques Kantorow, Renaud Capuçon, Nicholas Angelich, Gary Hoffman, Adrien La Marca şi a comisionat creaţii de Éric Tanguy (2017), Philippe Boesmans, Fazil Say (2019) şi ale tânărului belgian Gwenaël Grisi (2019).
De la ora 19.30, în seria Mari Orchestre ale Lumii, la Sala Mare a Palatului, Orchestra Filarmonicii din Oslo va susţine un concert sub bagheta dirijorului Vasily Petrenko. Solist: Johannes Moser - violoncel. În program: Poemul simfonic "Don Juan" - de R. Strauss, Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră - de George Enescu şi Simfonia a V-a în mi minor - de P.I. Ceaikovski.
Salutat de Revista Gramophone ca "unul dintre cele mai buni violoncelişti din uimitoarea ligă a tinerei generaţii", violoncelistul germano-canadian Johannes Moser a cântat alături de orchestre de calibru mondial, precum Berliner Philharmoniker, Filarmonica din New York, Filarmonica din Los Angeles, Simfonia din Chicago, BBC Philharmonic la the Proms, London Symphony, Bayerischen Rundfunks, Concertgebouw, Tokyo NHK Symphony, Philadelphia şi Cleveland Orchestra, sub bagheta unor dirijori la cel mai înalt nivel, inclusiv Riccardo Muti, Lorin Maazel, Mariss Jansons, Valery Gergiev, Jourin Gergiev, Franz Welser-Möst, Christian Thielemann, Pierre Boulez, Paavo Jarvi, Semyon Bychkov, Yannick Nézet-Séguin şi Gustavo Dudamel.
Cunoscut pentru interpretările sale în genul clasic, el este foarte atras şi de muzica contemporană. Crezul lui Johannes este că muzica trebuie să ajungă la toate publicurile, de la grădiniţă până la facultate şi nu numai. De aceea, el combină majoritatea angajamentelor sale de concert cu masterclass-uri, vizite în şcoli şi prelegeri.
Coordonarea dialogului de pe scenă îi va reveni în această seară strălucitorului Vasily Petrenko, care ştie să obţină de la tehnica şi nuanţata Orchestră a Filarmonicii din Oslo toate efectele cromatice necesare pentru o seară regală, de mare rafinament.
Programul zilei se încheie cu opera în concert "Arminio", de Händel, cu Orchestra Armonia Atenea. În seria Concertele de la miezul nopţii, la Ateneul Român, de la ora 22.30, sub bagheta lui George Petrou. În distribuţie: contra-tenorul Max Emanuel Cencic - considerat unul dintre cei mai buni contra-tenori din lume - în rolul lui Arminio, soprana Sandrine Piau - în rolul Tusneldei, soprana Aleksandra Kubas-Krunk - în rolul lui Sigismondo, mezzosoprana Ruxandra Donose - în rolul Ramisei, tenorul Sebastian Monti - în rolul lui Varo, bas-baritonul Pavel Kudinov - în rolul lui Segeste şi contratenorul David DQ Lee - în rolul lui Tulio.
Opera "Arminio" se pare că a fost una dintre preferatele lui Haendel. Ea spune povestea intrigată a unui şef de trib germanic, Arminio, care luptă împotriva invaziei romane a ţării sale, însă cedează cererilor soţiei sale, Tusnelda, de a se retrage de pe câmpul de luptă de teamă de a nu fi luat prizonier. Opera include arii de o deosebită virtuozitate care vor duce la incandescenţă talentul prestigioasei distribuţii aduse pe scena Festivalului de George Petrou.
Fondată în 1991, orchestra Armonia Atenea abordează un repertoriu foarte amplu, care include de la concerte din barocul timpuriu, până la lucrări de secol XXI, precum şi producţii de operă şi balet. Orchestra este invitată regulat la cele mai prestigioase festivaluri din lume, precum Musikverein, Théâtre des Champs-Elysées, Opera Royal de Versailles, Concertgebouw, Pleyel, Festivalul de la Innsbruck, Festivalul Versailles şi prestigiosul Festival George Enescu de la Bucureşti.
Armonia Atenea are o discografie foarte bogată, cu înregistrări la DECCA, SONY CLASSICAL, EMI Classics, MDG, ECM Records, foarte apreciată de presa internaţională de specialitate - Diapason, BBC, Opéra-Découverte etc. Cea mai recentă înregistrare, la DECCA, este opera Alessandro, de Handel, cu o distribuţie răsunătoare: Max-Emanuel Cencic, Karina Gauvin, Julia Lezhneva şi Xavier Sabata - care a fost aclamată de critică (Diapason d 'Or, Choc Classica, Choc al anului 2012, înregistrarea anului - BBC, "Cea mai bună înregistrare a Anului" şi marele premiu la Premiile Internaţionale de Opera 2013).
Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..