Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri  Sageata  Festivalul George Enescu, 2019

Un spectator pregătit face cât doi - A şaptesprezecea zi a Festivalului Enescu, 2019


septembrie 2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În avanpremiera celei de-a şaptesprezecea zile a Festivalului Enescu 2019, vă oferim cîteva înregistrări cu compoziţiile din programul zilei de luni, 16 septembrie 2019.
 
Ora 17:00 - 18:45
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
 
MIDORI (vioară) JEAN-YVES THIBAUDET (pian)
 
SCHUMANN - Sonata pentru vioară şi pian în la minor op. 105
FAURÉ - Sonata nr. 1 pentru vioară şi pian în la major op. 13
DEBUSSY - Sonata pentru vioară şi pian în sol minor L 140
ENESCU - Sonata a III-a în la minor pentru pian şi vioară op. 25, în caracter popular românesc
 




Ora 18:00 - 20:00
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Sala Auditorium / Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti
 
TRIO NUOVA MUSICA CONSONANTE
Clarinet: ION NEDELCIU
Violencel: ŞERBAN NICHIFOR
Pian: EMANUEL PUSZTAI
 
ANATOL VIERU - Sonata pentru violoncel si pian
ŞERBAN NICHIFOR - Conceptofonia (p.a.)
LIANA ALEXANDRA - Muzici paralele (p.a.)
 



Ora 20:00 - 21:30
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
 
ORCHESTRA ŞI CORUL MAGGIO MUSICALE FIORENTINO
Dirijor: FABIO LUISI
 
VERDI - Recviem
HIBLA GERZMAVA (sorpană)
VERONICA SIMEONI (mezzosoprană)
PIERO PRETTI (tenor)
RICCARDO ZANELLATO (bas)



Informaţii despre concertele zilei de luni, 16 septembrie 2019
89 de solişti din elita mondială a muzicii, de o extraordinară expresivitate, forţă şi anvergură adaugă strălucire spectacolelor şi atmosferei din sălile de concert

În cele 23 de zile de Festival, pe scenele din Bucureşti vor urca 89 de solişti instrumentişti din elita mondială a muzicii. Sunt artişti de o extraordinară expresivitate, forţă şi anvergură, mulţi dintre ei aflaţi la a doua, a treia participare sau prezenţe noi în programul Festivalului care vor adăuga strălucire spectacolelor şi atmosferei din sălile de concert.

Programul zilei de luni, 16 septembrie 2019, se deschide cu un concert cu doi instrumentişti de o strălucitoare virtuozitate. Recitalul violonistei Midori Goto - cunoscută sub numele de scenă Midori şi a pianistului Jean-Yves Thibaudet, are loc la Ateneul Român, de la ora 17.00. În program: Sonata pentru vioară şi pian în la minor - de R. Schumann, Sonata nr. 1 pentru vioară şi pian în la major - de G. Fauré, Sonata pentru vioară şi pian în sol minor - de C. Debussy şi Sonata a III-a în la minor pentru pian şi vioară "în caracter popular românesc"- de G. Enescu.

Violonista americană de origine japoneză Midori este un artist vizionar care, pe lângă intensa activitate concertistică internaţională, este un activist şi educator ce explorează constant modalităţi de a construi conexiuni între muzică şi experienţa umană.

Cu o carieră concertistică internaţională de mare succes, care durează de peste 30 de ani, Midori este recunoscută pentru precizia ei graţioasă şi modul intim de a reda muzica, oferind audienţei experienţe senzoriale foarte intense. A cântat cu marile orchestre simfonice ale lumii - Londra, Chicago, Boston, San Francisco şi Sinfonieorchester des Bayerischen Rundfunks, Berlin, Viena, New York, Los Angeles, St. Petersburg, Orchestra de cameră Mahler. A colaborat cu muzicieni de mare calibru, precum Claudio Abbado, Leonard Bernstein, Christoph Eschenbach, Mariss Jansons, Paavo Järvi, Yo-Yo Ma, Susanna Mälkki, Menahem Pressler şi Mstislav Rostropovich.

Francezul Jean-Yves Thibaudet este un pianist nuanţat şi versatil, al cărui repertoriu acoperă atât genul clasic, cât şi muzica de operă, de jazz şi muzica de film. A fost solist pentru coloanele sonore ale filmelor de Oscar: Atonement, Pride and Prejudice, Extremely Loud & Incredibly Close şi Wakefield.

Ca solist, cu orchestră sau în formule camerale, repertoriul abordat de Jean-Yves Thibaudet include lucrări de Beethoven, Liszt, Grieg, Saint-Saëns, Haciaturian, Gershwin, precum şi de compozitori contemporani, cum ar fi Qigang Chen şi James MacMillan. A abordat şi muzica de jazz şi de operă şi are numeroase colaborări în proiecte cross din domeniul filmului, al modei şi artelor vizuale. Este artist în rezidenţă la Boston Symphony Orchestra. Discografia sa include peste 50 de albume, are două nominalizări Grammy, Preis der Deutschen Schallplattenkritik, Diapason d'Or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Edison, precum şi premiile Gramophone şi ECHO Klassik. Este Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres din anul 2012.


În secţiunea Recitaluri şi concerte camerale, de la ora 18:00, Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă va găzdui concertul Trio Nuova Musica Consonante. Articulat pe repertoriul contemporan românesc, programul include Sonata pentru violoncel şi pian, de Anatol Vieru şi două prime audiţii: Conceptofonia, de Şerban Nichifor, şi Muzici paralele, de Liana Alexandru.

Trioul care propune audienţei acest program de muzică contemporană este compus din doi muzicieni experimentaţi şi tânărul şi promiţătorul pianist venind dinspre şcoala clujeană, Emanuel Pusztai. El îl va avea ca partener de dialog pe violoncelistul şi compozitorul Şerban Nichifor - absolvent de conservator şi teologie, instrumentist şi compozitor, spirit eclectic, preocupat de tema Holocaustului, dar şi de moştenirea cântului bizantin şi de integrarea în compoziţiile sale a elementelor de jazz - care este considerat de critica muzicală un reprezentant al neoromantismului. Li se alătură clarinetistul Ion Nedelciu - instrumentist şi pedagog, membru al ansamblului Archaeus.

Programul include Sonata pentru violoncel şi pian, de Anatol Vieru. Recompensat cu premiul Herder pentru întreaga activitate (1986) şi câştigător al premiului de compoziţie George Enescu (în 1946), Anatol Vieru este unul dintre cei mai prolifici compozitori români contemporani. Este cunoscut publicului meloman în special ca autor de muzică de film (Felix şi Otilia - 1972, r. I. Mihu, Soarele Negru - 1968, r. S.Popovici, Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu - 1979, r. M. Urşianu ş.a.), însă are şi o operă componistică foarte bogată, care include 120 de lucrări din toate genurile.

În primă audiţie, va fi prezentată lucrarea Muzici paralele, semnată de Liana Alexandru. Pianistă şi profesoară de orchestraţie, ea a fost şi o compozitoare a cărei creaţie a fost recompensată cu numeroase premii în Europa şi SUA. Împreună cu soţul ei, compozitorul şi violoncelistul Şerban Nichifor, a fondat, în 1990, Nuova Musica Consonante-Living Music Foundation (USA), evidenţiindu-se ca promotori ai genului de avangardă Visual Music în spaţiul cultural românesc.


Pe scena Sălii Palatului, de la ora 20:00, are loc reprezentaţia cu lucrarea vocal-simfonică Recviem, de Giuseppe Verdi. În concert, Orchestra şi Corul Maggio Musicale Fiorentino, avându-l la pupitrul dirijoral, într-o ultimă reprezentaţie cu ansamblul, special pentru Festivaul Enescu, pe Fabio Luisi. Cei patru solişti vor fi: soprana Hibla Gerzmava, mezzosoprana Veronica Simeoni, tenorul Piero Pretti şi basul Riccardo Zanellato.

Considerată a fi una dintre cele mai importante lucrări vocal-simfonice ale lui Verdi, Requiem-ulnobr> a fost interpretat pentru prima dată în Domul San Marco din Veneţia, în anul 1874, sub conducerea muzicală a lui Verdi însuşi. Cu toate că aplauzele au fost interzise în interiorul bazilicii, încântarea publicului prezent la eveniment s-a simţit pretutindeni. Au urmat concerte la Teatro alla Scala, Opéra Comique de la Paris şi Royal Albert Hall din Londra, unde mesajul despre moarte, judecată, salvare, înviere şi forţa emoţională a lucrării au manifestat un puternic impact asupra publicului.

Maggio Musicale Fiorentino este un festival de arte italiene care are loc în fiecare an la Florenţa, sub auspiciile Operei di Firenze. Festivalul se desfăşoară între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii iunie - de unde şi denumirea de "Maggio" - luna mai. Fondat în aprilie 1933, festivalul avea ca obiectiv să prezinte opere italiene contemporane sau uitate, în producţii dramatice. A fost primul festival de muzică din Italia. Iniţial, acest important festival muzical a fost asociat cu "joie de vivre", pentru a marca renaşterea asociată primăverii. Dansul, muzica şi spectacolele teatrale au fost o modalitate prin care se aducea un omagiu unui anotimp al înfloririi, al bucuriei ieşirii din tristeţea şi mohoreala iernii.

Orchestra Maggio Musicale Fiorentino susţine activitatea concertistică din sezoanele de operă ale Teatro Comunale di Firenze încă de la începuturile sale şi este astăzi foarte apreciată de regizori şi public, cu o amplă notorietate internaţională. Din 1969 până în 1981, directorul permanent al orchestrei a fost Riccardo Muti, apoi Zubin Mehta (director muzical din 1985 şi, din 2006, director onorific pe viaţă), iar din 2018 până în 2019, Fabio Luisi. Începând cu anii 1950, Orchestra a realizat numeroase înregistrări, a avut numeroase apariţii la radio şi televiziune şi a primit premii prestigioase, inclusiv premiul Grammy în 1990.


Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2019


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Redacţia LiterNet


Alte articole

 Camerata Salzburg în Festivalul International Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 De la liric la sarcastic-Vadim Repin în Concertul de Dmitri Şostakovici - Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi treia zi a Festivalului Enescu, 2019, Redacţia LiterNet
 Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi doua zi a Festivalului Enescu, 2019, Redacţia LiterNet
 Marion, pe rugul efemer al scenei - Enescu, 2019, Doina Giurgiu
 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2019


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer