Ora 15:00 - 17:00
Secţiunea MUZICA SECOLULUI XXI
Sala Radio
BRITTEN SINFONIA
Dirijor: ANDREW GOURLAY
CHARLOTTE BRAY - Reflections in time
ULPIU VLAD - Prin lumina florilor
JOHN WOOLRICH - Concert pentru vioară
VIKRAM SEDONA (vioară) - laureat al Concursului Internaţional George Enescu în 2018
MARK-ANTHONY TURNAGE - Lucrare în primă audiţie
COLIN MATTHEWS - Spiralling
Ora 16:30 - 18:00
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
ORCHESTRA NAŢIONALĂ DIN LILLE şi CORUL FILARMONICII GEORGE ENESCU
Dirijor: ALEXANDRE BLOCH
Dirijorul Corului: IOSIF ION PRUNNER
CORUL DE COPII AL RADIODIFUZIUNII ROMÂNE
Dirijorul corului de copii: RĂZVAN RĂDOS
HONEGGER - Ioana d'Arc pe rug
MARION COTILLARD - Ioana d'Arc (rol vorbit)
GEORGES GAY - Fratele Dominique (rol vorbit)
HÉLÈNE GUILMETTE - Fecioara Maria, o voce (soprană)
GABRIELLE PHILIPONET - Marguerite (soprană)
MARIE KARALL - Catherine (contralto)
CORNEL FREY - Porcus, O voce, Primul herald, Clericul (tenor)
PHILIPPE-NICOLAS MARTIN - O voce, Al doilea herald, Un ţăran (bas), Un alt ţăran (rol vorbit)
MATHIAS ZAKHAR - Al treilea herald, Măgarul, Bedford, Jean de Luxembourg, Heurtebise, Un ţăran (rol vorbit)
CORENTIN HOT - Maestru de ceremonii, Regnault de Chartres, Guillaume de Flavy, Perrot, Un Preot (rol vorbit)
Ora 18:00
Secţiunea MOZARTWEEK IN RESIDENCE
Teatrul Excelsior
SCRISORI ŞI MUZICĂ (BRIEFE & MUSIK) - ALLERLIEBSTER PAPA - Din corespondenţa dintre Leopold şi Wolfgang Amadeus Mozart (1779 - 1782)
Recitator: ROLANDO VILLAZÓN
Vioară: EMMANUEL TJEKNAVORIAN
Pian: MAXIMILIAN KROMER
MOZART
Sonata nr. 25 în fa major KV 377 (partea I)
Sonata nr. 26 în si bemol major KV 378 (partea a II-a)
Sonata nr. 24 în fa major KV 376 (partea a III-a)
Sonata nr. 27 în sol major KV 379 (partea I)
Sonata nr. 28 în mi bemol major KV 380
Ora 19:30
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
ORCHESTRA FILARMONICĂ DIN ST. PETERSBURG
Dirijor: CHRISTIAN BADEA
Vioară: VADIM REPIN
CORUL ACADEMIC AL RADIODIFUZIUNII ROMÂNE
Dirijorul Corului: CIPRIAN ŢUŢU
ENESCU - Poemul Isis (1923, finalizat postum de Pascal Bentoiu)
ŞOSTAKOVICI - Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră op. 77
DVORAK - Simfonia a IX-a în mi minor op. 95, Din lumea nouă
Ora 22:30 - 00:20
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
laBARROCA
Dirijor: RUBEN JAIS
HÄNDEL - Aci, Galatea şi Polifemo
ROBERTA MAMELI - soprană
SONIA PRINA - mezzosoprană
LUIGI DE DONATO - bas
Informaţii despre concertele zilei de joi, 19 septembrie 2019
Un program de Festival dens, cu şase evenimente marcate pe agendă
De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internaţional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu (https://www.festivalenescu.ro/live/) sau direct în sală, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, discuţiile cu muzicienii contemporani prezenţi în Festival. Vor vorbi despre arta lor poetică, crezul lor artistic şi modul personal de percepere a universului muzical contemporan compozitorii Mark-Anthony Turnage (Marea Britanie), Colin Matthews (Marea Britanie), John Woolrich (Marea Britanie) şi Charlotte Bray (Marea Britanie). Moderatorul sesiunii este compozitorul şi profesorul Dan Dediu.
Primul concert al zilei, din seria Muzica secolului XXI, are loc la Sala Radio, începând cu ora 15:00. Va concerta ansamblul Britten Sinfonia, sub bagheta dirijorului Andrew Gourlay. Solist va fi Vikram Sedona, la vioară, laureat al Concursului Internaţional "George Enescu" 2018. În program: Reflections in time - de Charlotte Bray, Prin lumina florilor - de Ulpiu Vlad, Concert pentru vioară - de John Woolrich, o lucrare în prima audiţie de Mark-Anthony Turnage şi Spiralling - de Colin Matthews.
Britten Sinfonia este un ansamblu britanic, creat în 1992 la Cambridge. Şi-a câştigat o reputaţie internaţională atât datorită interpretărilor de o mare virtuozitate, cât şi prin pionierat în abordarea inspirată a repertoriului, marcat de conexiuni îndrăzneţe şi inteligente între lucrări muzicale contemporane şi unele create cu 400 de ani în urmă. Britten Sinfonia iese din tipare şi prin faptul că nu are un dirijor principal şi nici un director artistic, alegând să colaboreze cu numeroşi artişti invitaţi de calibru internaţional, din întregul spectru muzical, spectacolele lor dobândind astfel, de fiecare dată, o perspectivă inedită şi proaspătă. Britten Sinfonia a înregistrat cu Harmonia Mundi, Hyperion, Sound Circus şi EMI, printre altele. Albumele lor au fost nominalizate la Grammy, au primit un premiu Gramophone şi un premiu ECHO / Klassik, iar cel mai recent a fost distins cu un premiu BBC Music Magazine - albumul Oboe Concerto, de James MacMillan.
Programul permite o privire de ansamblu asupra muzicii contemporane britanice, aducând pe scena Festivalului o selecţie a celor mai cunoscuţi şi cântaţi compozitori în viaţă.
Compozitoarea Charlotte Bray (născută în 1982) s-a impus ca un talent distinctiv al generaţiei sale, prin muzica ei plină de emoţie, expresivă şi de o mare intensitate lirică. Compoziţiile ei au fost deja cântate de numeroase ansambluri şi orchestre de clasă mondială, printre care Royal Opera House Covent Garden, London Sinfonietta, Britten Sinfonia, Birmingham Contemporary Music Group, London Symphony Orchestra, CBSO Youth Orchestra, London Philharmonic Orchestra, BBC Scottish Symphony Orchestra şi BBC Symphony Orchestra. Lucrările ei au fost prezentate la BBC Proms, Aldeburgh, Cheltenham, Tanglewood, Aix-en-Provence, Verbier, West Cork şi la Festivalul de vară din Copenhaga.
Ulpiu Vlad compozitor, muzicolog şi profesor român (născut în 1945) este un reprezentant al generaţiei de muzicieni români afirmate în anii '70-'80. Compoziţiile sale au o orientare onirică, de un lirism profund, folosind mult emoţiile, în cheie neo-romantică şi improvizaţia de sorginte folclorică. A fost elevul lui Anatol Vieru şi a urmat studii aprofundate la Academia "Santa Cecilia" din Roma, la Borovetz şi Amsterdam. Distins cu numeroase premii pentru activitatea sa, Ulpiu Vlad a compus în aproape toate genurile, de la cel cameral, la cel simfonic şi de la cel coral, la cel vocal-simfonic, abordând inclusiv muzica electronică.
John Woolrich (născut în 1954) este un compozitor britanic a cărui muzică este interpretată frecvent, consacrându-l drept o figură importantă în viaţa muzicală britanică. El este şi un profesor extrem de creativ şi este interesat de programarea pe computer. Are o abordare practică a muzicii, considerând că aceasta are nevoie de cât mai multe căi ca să ajungă la oameni, aşadar a fondat un grup muzical (Composers Ensemble), un festival (Hoxton New Music Days) şi are o colaborare intensă cu Orchestra din St Johns, Britten Sinfonia, Birmingham Contemporary Music Group (unde a şi fost artist asociat, în 2002). Este preocupat de arta transcrierii creative, promovând re-compunerea unor lucrări clasice după Monteverdi, Mozart, Corelli, Berio, Schumann sau Beethoven.
Britanicul Mark-Anthony Turnage (născut în 1960) este unul dintre cei mai admiraţi şi mai performanţi compozitori ai generaţiei sale. A studiat cu Oliver Knussen şi John Lambert, la Londra şi Gunther Schuller, din Tanglewood. În creaţiile sale amestecă cu abilitate idiomuri clasice şi de jazz, obţinând o ţesătură ingenioasă între modernism şi tradiţional. A fost artist în rezidenţă şi a semnat creaţii dedicate pentru City of Birmingham Symphony Orchestra, English Opera, BBC Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra şi Chicago Symphony Orchestra. Printre dirijorii lucrărilor compuse de Turnage se numără Simon Rattle, Andrew Davis, Vladimir Jurowski, Daniel Harding, Antonio Pappano, Andris Nelsons, Vassily Petrenko, Oliver Knussen şi Leonard Slatkin. A colaborat cu muzicieni de jazz, printre care John Scofield, Peter Erskine şi Joe Lovano, soliştii Håkan Hardenberger, Christian Lindberg, Christian Tetzlaff şi Marc-André Hamelin şi cu Ensemble Modern, London Sinfonietta şi Nash Ensemble. Muzica sa este înregistrată la Decca, Deutsche Grammophon, Warner Classics, Chandos, LPO şi LSO Live.
Colin Matthews s-a născut la Londra, în anul 1946. A studiat cu Arnold Whittall şi Nicholas Maw. În anii '70, a fost asistentul lui Benjamin Britten. A colaborat mulţi ani cu Imogen Holst şi Deryck Cooke. În cei peste 40 de ani de activitate, a semnat numeroase compoziţii, de la piese pentru pian solo, până la cvartete de coarde şi numeroase lucrări orchestrale. Printre lucrările sale orchestrale de anvergură se numără Reflected Images, compusă pentru Orchestra Simfonică din San Francisco, Berceuse for Dresden - compusă pentru Filarmonica din New York, Turning Point - compusă pentru Orchestra Concertgebouw şi Traces Remain - compusă pentru Orchestra Simfonică BBC.
Programul zilei continuă cu unul dintre punctele de interes ale Festivalului, care prilejuieşte prezenţa în premieră pe scenele bucureştene a actriţei franceze, premiată cu Oscar, Marion Cotillard. Este vorba de oratoriulJeanne d'Arc au bûcher, semnat de Arthur Honegger. Reprezentaţia va avea loc la Ateneul Român, de la ora 16.30, în interpretarea Orchestrei Naţionale din Lille, sub bagheta dirijorului Alexandre Bloch, acompaniată de Corul Filarmonicii "George Enescu", dirijat de Iosif Ion Prunner şi Corul de copii al Radiodifuziunii Române, dirijat de Răzvan Rădos. În distribuţie: Marion Cotillard - Ioana d'Arc (rol vorbit), Georges Gay - Fratele Dominique (rol vorbit), Hélène Guilmette - Fecioara Maria (soprană), Gabrielle Philiponet - Marguerite (soprană), Marie Karall - Catherine (contralto), Cornel Frey - Porcus, primul herald, clericul (tenor), Philippe-Nicolas Martin - al doilea herald, un ţăran (bas) / un alt ţăran (rol vorbit), Mathias Zakhar - al treilea herald, măgarul, Bedford, Jean de Luxembourg, Heurtebise, un ţăran (rol vorbit), Corentin Hot - maestrul de ceremonii, Regnault de Chartres, Guillaume de Flavy, Perrot, un preot (rol vorbit).
Oratoriul dramatic surprinde ultimele minute ale Ioanei d'Arc pe rug, cu flashback-uri despre judecarea ei şi zilele de tinereţe. Pentru a spori efectul dramatic, Honegger a inclus roluri vorbite pentru actori. Lucrarea include şi o parte importantă pentru ondes Martenot, unul dintre primele instrumente electronice folosite în orchestre. Libretul, semnat de Paul Claudel, îi oferă lui Honegger drept cadru dramatic un spaţiu situat undeva între cer şi pământ, între trecut şi prezent, care permite şi justifică şi amestecul de stiluri, variind de la popular la sublim.
În secţiunea Mozartweek in Residence, de la ora 18:00, la Teatrul Excelsior, are loc un alt recitativ, într-un alt registru dramatic. Este vorba de reprezentaţia Scrisori şi muzică (Briefe & Music), Din corespondenţa dintre Leopold şi Wolfgang Amadeus Mozart (1779 - 1782). Scrisorile schimbate între Mozart şi tatăl său, Leopold Mozart vor fi cadrul în care Rolando Villazón va asigura partea de recitativ, acompaniat de violonistul Emmanuel Tjeknavorian şi pianistul Maximilian Kromer. Piesa include compoziţii de Wolfgang Amadeus Mozart: Sonata nr. 25 în fa major KV 377 (partea I), Sonata nr. 26 în si bemol major KV 378 (partea a II-a), Sonata nr. 24 în fa major KV 376 (partea a III-a), Sonata nr. 27 în sol major KV 379 (partea I), Sonata nr. 28 în mi bemol major KV 380.
Programul zilei continuă cu concertul Orchestrei Filarmonice din St. Petersburg, sub bagheta dirijorului român Christian Badea, alături de Corul Academic al Radiofuziunii Române, dirijat de Ciprian Ţuţu, de la ora 19.30, la Sala Palatului. Solistul concertului va fi violonistul Vadim Repin. În program: Poemul simfonic "Isis" - de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, după schiţele autorului), Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră - de Dimitri Şostakovici şi Simfonia a IX-a în mi minor, "Din lumea nouă" - de Antonin Dvořák.
Menuhin spunea despre Vadim Repin că este "cel mai bun şi cel mai perfect dintre violoniştii pe care mi-a fost dat să-i ascult". Pasiunea cu care interpretează, tehnica impecabilă, lirismul sunetului său şi sensibilitatea sa nuanţată l-au impus pe Vadim Repin în elita muzicală a celor mai buni instrumentişti ai lumii. Născut în Siberia, în anul 1971, Vadim Repin a câştigat, la doar 11 ani, medalia de aur la competiţia Wienawski şi a debutat ca solist în recitaluri la Moscova şi St Petersburg. La 14 ani, susţinea deja turnee pe scenele din Tokyo, Munchen, Berlin, Helsinki, iar un an mai târziu debuta la Carnegie Hall. La 17 ani, a devenit cel mai tânăr câştigător al Concursului Queen Elisabeth. De atunci, a concertat cu majoritatea celor mai mari orchestre şi dirijori din lume. Printre punctele culminante ale carierei sale în ultimele sezoane s-au numărat turneele cu Orchestra Simfonică din Londra şi Valery Gergiev, NHK Orchestra şi Dutoit, un turneu în Australia cu Orchestra Filarmonică din Londra şi Vladimir Jurowski şi premierele, bine primite de critică şi public, la Londra, Philadelphia, Carnegie Hall din New York, Sala Pleyel din Paris, Concertgebouw din Amsterdam şi BBC Prom la Royal Albert Hall cu concertul pentru vioară compus pentru el de James MacMillan.
A înregistrat marile lucrări pentru vioară ale compozitorilor ruşi Şostakovici, Prokofiev şi Ceaikovski pentru Warner Classics. Pentru Deutsche Grammophon, a înregistrat Beethoven, Brahms, Truls Mørk, Ceaikovski şi Rahmaninov cu Mischa Maisky şi Lang Lang (care a câştigat Echo Classic) şi lucrări de Grieg, Janacek şi César Franck, cu Nikolai Lugansky (care a câştigat Music Award BBC în 2011).
În 2010, a fost distins cu Victoire d'Honneur, cel mai prestigios premiu muzical din Franţa şi a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres. În 2014, a primit distincţia onorifică a Conservatorului Central de Muzică din Beijing, iar în 2015, distincţia onorifică a Conservatorului din Shanghai.
În ultimul sezon, a cântat la Vilnius, Praga, Viena, Paris, Ankara, Erevan, Barcelona, Madrid şi Tokyo. A susţinut o serie de concerte în SUA cu Philharmonia Orchestra, urmate de concerte la Londra şi Cardiff, Berlin şi o întoarcere în Japonia pentru a marca centenarul Ceaikovski. Vadim Repin cântă pe o vioară "Rode" Stradivarius din 1733.
Programul zilei se încheie cu reprezentaţia operei "Aci, Galatea şi Polifemo", de Georg Friedrich Händel, la Ateneul Român, de la ora 22:30. Sub bagheta dirijorului Ruben Jais, va interpreta ansamblul LaBarocca. În distribuţie: soprana Roberta Mameli, mezzosoprana Sonia Prina şi basul Luigi de Donato.
LaBarocca este un ansamblu italian specializat în interpretarea de muzică barocă. Ansamblul a fost înfiinţat în anul 2008, la iniţiativa lui Luigi Corbani şi Ruben Jais, la vremea respectivă director general şi artistic al Orchestrei Simfonice Giuseppe Verdi din Milano. Din anul 2009, LaBarocca susţine regulat programul de muzică veche de la Auditoriumul din Milano. De asemenea, sunt invitaţi regulat la Teatro della Società din Lecco. Repertoriul ansamblului include muzică sacră, de la cantatele lui Johann Sebastian Bach, la oratoriile lui Georg Friedrich Händel şi recuperează multe capodopere italiene, pe nedrept uitate, cum ar fi Te Deum de Francesco Antonio Urio. Muzica instrumentală reprezintă, de asemenea, o parte importantă din repertoriul laBarocca, incluzând Concertele lui Antonio Vivaldi, concertele Brandemburgice şi suitele lui Johann Sebastian Bach. În 2011, LaBarocca abordează pentru prima dată repertoriul de operă, interpretând în formă concertantă opera Rinaldo, de Georg Friedrich Händel.
"Aci, Galatea şi Polifemo", de Georg Friedrich Händel este o cantată dramatică, interpretată pentru prima oară la Napoli în 1708, fiind o comandă compusă pentru festivităţile de nuntă ale Ducelui de Alvito. Este o cantată pentru trei voci, o operă plină de arii complexe şi vivace, care spune povestea îndrăgostiţilor Aci şi Galatea şi a gigantului gelos, Polifemo, a cărui dragoste imposibilă pentru Galatea declanşează tragedia. Muzica variază de la note idilice, la arii profunde, întunecate, ilustrând fidel trăirile sufleteşti ale personajelor.
Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..