Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri  Sageata  Festivalul George Enescu, 2019

Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi una zi a Festivalului Enescu, 2019


septembrie 2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În avanpremiera celei de-a douăzeci şi una zile a Festivalului Enescu 2019, vă oferim cîteva înregistrări cu compoziţiile din programul zilei de vineri, 20 septembrie 2019.
 
Ora 15:00 - 16:50
Secţiunea MUZICA SECOLULUI XXI
Sala Radio
 
ORCHESTRA FILARMONICII BANATUL DIN TIMIŞOARA
 
MAX RICHTER - Reimagining Vivaldi
MARCO ANGIUS (dirijor)
ANNA TIFU (vioară)

NICOLA PIOVANI - Il canto dei neutrini, pentru violoncel şi orchestră
NICOLA PIOVANI (dirijor)
YIBAI CHEN (violoncel) - laureat al Concursului Internaţional George Enescu în 2018
 
NICOLA PIOVANI - Suita Fellini
NICOLA PIOVANI (dirijor)
 

Ora 16:30
Secţiunea MOZARTWEEK IN RESIDENCE
Ateneul Român
 
CAMERATA SALZBURG*
 
MOZART - Simfonia nr. 35 în re major K 385, spusă Haffner (părţile I şi II)
 
Arii cu MOJCA ERDMANN şi ROLANDO VILLAZÓN
Come Scoglio (Mojca Erdmann)
Il mio tesoro (Rolando Villazon)
Bella mia fiamma (Mojca Erdmann)
Dove mai trovar al ciglio (Rolando Villazon)

MOZART - Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră în mi bemol major K 364/320d
AKIKO SUWANAI (vioară)
TIMOTHY RIDOUT (violă)

MOZART - Simfonia nr. 35 în re major K 385, spusă Haffner (părţile III şi IV)
Ch´ìo mi scordi di te (Mojca Erdmann)
Va dal furor portata (Rolando Villazon)
 



* Concert precedat de evenimentul MOZART-CONFERINŢĂ ŞI EXPOZIŢIE, prezentat de dr. Ulrich Leisinger, Director de Cercetare la Fundaţia Mozarteum din Salzburg
 
Ora 19:30 - 21:30
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
 
ORCHESTRA ŞI CORUL FILARMONICII GEORGE ENESCU şi VOCALCONSORT BERLIN
Dirijor: LOTHAR ZAGROSEK
Dirijorul Corului: IOSIF ION PRUNNER
Regizor multimedia: NONA CIOBANU
 
SCHÖNBERG - Moise şi Aron
 
ROBERT HAYWARD (recitator) - Moise
JOHN DASZAK (tenor) - Aron
JULIA SPORSÉN (soprană) - O tânără fată
MICHAEL PFLUMM (tenor) - Un tânăr
CATHERINE WYN-ROGERS (alto) - O femeie bolnavă
CHRISTIAN RIEGER (bariton) - Un bărbat
GABRIEL ROLLINSON (bas) - Un efraimit
MICHAEL PFLUMM (tenor) - Un tânăr
RALF LUKAS (bas) - Un preot
JULIA SPORSÉN (soprană) - Prima fecioară
POLINA PASZTIRCSÁK (soprană) - A doua fecioară
ANNA NEDOREZOVA (alto) - A treia fecioară
CATHERINE WYN-ROGERS (alto) - A patra fecioară
 

Ora 22:30 - 01:45
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
 
LES TALENS LYRIQUES
Dirijor: CHRISTOPHE ROUSSET
 
HÄNDEL - Iulius Cezar în Egipt HWV 17 (Operă în concert; versiune scurtă din anul 1725, fără Nireno şi Curio)
KARINA GAUVIN (soprană) - Cleopatra
ANN HALLENBERG (soprană) - Sesto
CHRISTOPHER LOWREY (contratenor) - Iulius Cezar
KACPER SZELĄŻEK (contratenor) - Tolomeo
ÈVE-MAUD HUBEAUX (mezzosoprană) - Cornelia
ASHLEY RICHES (bas) - Achilla



Informaţii despre concertele zilei de vineri, 20 septembrie 2019

În debutul programului zilei de 20 septembrie 2019 este inclusă o nouă conferinţă din seria Forumul Internaţional al Compozitorilor. De la ora 10.00, se poate urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu (https://www.festivalenescu.ro/live/) sau direct în sala de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, conferinţa susţinută de Nicola Piovani (Italia), unul dintre cei mai importanţi compozitori italieni contemporani, câştigătorul unui Oscar, în 1998, pentru coloana sonoră a filmului La Vita è bella, de Roberto Benigni. Compozitorul italian va vorbi despre propria ars poetica, definitorie pentru stilul său componistic, conferinţa fiind urmată de întrebări şi răspunsuri. Moderatorul sesiunii este compozitorul şi profesorul Dan Dediu.

Câteva ore mai târziu, Nicola Piovani va putea fi urmărit dirijându-şi propriile compoziţii de la pupitrul Orchestrei Filarmonicii "Banatul" din Timişoara, în concertul de la ora 15:00, de la Sala Radio, în seria Muzica secolului XXI.

Programul este prilej pentru audienţă să descopere compoziţii semnate de autori contemporani cu multe creaţii în domeniul muzicii de film şi teatru. Prima piesă este Reimagining Vivaldi (Vivaldi Reimaginat) - de Max Richter, dirijor Marco Angius. La vioară, Anna Tifu, câştigătoarea concursului George Enescu din 2007. Urmează două piese compuse de Nicola Piovani "Il canto dei neutrini" pentru violoncel şi orchestră şi Suita Fellini, dirijate chiar de către compozitorul italian. Solist va fi violoncelistul Yibai Chen, laureat al Concursului Internaţional "George Enescu" în 2018.

Nicola Piovani este un compozitor italian de muzică clasică, de muzică uşoară, de muzică de teatru şi film. Pe lângă coloana sonoră pentru filmul La vita e bella, recompensată cu Oscar, N. Piovani a semnat un număr impresionant de compoziţii cu muzică de film care au devenit foarte cunoscute. Printre cele mai populare se numără coloana sonoră pentru filmul Intervista, de Federico Fellini, a doua dintre cele trei compuse pentru celebrul regizor, celelalte fiind Ginger e Fred şi La voce della luna. El a compus, de asemenea, un balet intitulat Balletto Fellini. În anul 2000, coloana sonoră La Vita è bella a fost nominalizată Grammy. Până în prezent, Piovani a semnat peste 130 de partituri de film, printre care Slap the Monster on Page One (1972), The Perfume of the Lady in Black (1974), Flavia the Heretic (1974), Le Orme (1975), A Leap in the Dark (1980), The Night of the Shooting Stars (1982), Kaos (1984). Deşi mai puţin cunoscute decât muzica sa de film, portofoliul lui N. Piovani conţine şi multe compoziţii orchestrale şi de muzică de cameră. În 2005, a fost membru al juriului celui de-al 27-lea Festival Internaţional de Film de la Moscova. Colaborarea sa fructoasă cu regizori francezi, în special Danièle Thompson, Philippe Lioret şi Éric-Emmanuel Schmitt i-a adus titlul de Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres, decernat la Festivalul de Film de la Cannes, în 2008.

Max Richter (născut în 1966) este un compozitor britanic de origine germană, care s-a remarcat în rândul tinerei generaţii prin creaţiile sale distincte, în care stilurile muzicale populare şi clasice se intercalează cu stiluri alternative contemporane. M. Richter are o pregătire clasică, absolvind compoziţia la Royal Academy of Music, studiind apoi cu Luciano Berio, în Italia. El compune multă muzică pentru scenă, operă, balet şi TV. Colaborează, de asemenea, cu artişti din zona vizuală şi de performance în crearea de instalaţii care includ multimedia. A înregistrat opt albume solo. Max Richter compune şi multă muzică de film. Coloana sonoră creată de el pentru filmul Waltz with Bashir, de Ari Folman, a câştigat Globul de Aur, în 2007. Printre alte coloane sonore compuse de el se numără cea pentru lungmetrajul independent Henry May Long (2008), pentru filmul lui Feo Aladag - Die Fremde. În 2010, a făcut un remix între "This Bitter Earth" - de Dinah Washington şi compoziţia sa "On the Nature of Daylight" pentru filmul lui Martin Scorsese, Shutter Island. Alte piese compuse de el - "Europa, după ploaie", "The Twins (Praga)", "Fragment" şi "Embers" - au fost coloana sonoră a documentarului realizat de BBC despre Auschwitz (2005). Richter a compus, de asemenea, coloana sonoră pentru documentarul lui Peter Richardson, How to Die in Oregon şi partitura pentru Impardonnables (2011), regizat de André Téchiné. Un extras din piesa "Sarajevo" din albumul său Memoryhouse (2002) a fost folosit în trailerul internaţional al filmului Prometheus, de Ridley Scott. "Notele din muzica lui par făcute să ajungă într-un loc situat dincolo de lumea muritorilor..." spunea The NEW YORKER despre compoziţiile lui Max Richter.


Programul zilei continuă cu o reprezentaţie din seria Mozartweek in Residence. De la ora 16:30, pe scena Ateneului Român are loc reprezentaţia Cameratei Salzburg, cu o serie de lucrări de W.A. Mozart. Solişti: Pauliina Tukiainen, la pian, Akkiko Suwanai, la vioară, şi Timothy Ridout, la violă. Ariile vor fi interpretate de tenorul Rolando Villazón şi de soprana Mojca Erdmann. În program: Simfonia nr. 35 în re major , "Haffner" (partea I), ariile: Il mio tesoro (Rolando Villazón), Bella mia fiamma (Mojca Erdmann), Dove mai trovar al ciglio (Rolando Villazón), Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră în mi bemol major, ariile: Ch´ìo mi scordi di te (Mojca Erdmann), Va dal furor portata (Rolando Villazón), Simfonia nr. 35 în re major "Haffner"(părţile III şi IV).

Camerata Salzburg a fost fondată în anul 1952 de profesorii şi studenţii de la Universitatea Mozarteum din Salzburg. Ansamblul a câştigat repede recunoaşterea publică, concertele lor Mozart Matinees devenind unul dintre principalele puncte de atracţie din Festivalul de la Salzburg. Fondatorul Cameratei a fost dirijorul, pedagogul şi muzicologul Bernhard Paumgartner, care şi-a propus să aprofundeze şi să reînvie etosul muzicii clasice şi clasiciste. De aici şi stilul muzical distinct al Cameratei Salzburg, format în peste şase decenii prin multă rigoare şi tenacitate şi prin colaborarea constantă cu muzicieni de renume mondial, precum Géza Anda, Sándor Végh, Sir Roger Norrington şi András Schiff. Muzicieni celebri, printre care Clara Haskil, Dietrich Fischer-Dieskau, Heinz Holliger, Aurèle Nicolet, Wolfgang Schneiderhan, Christoph Eschenbach, Philippe Herreweghe, René Jacobs, Franz Welser-Möst şi Peter Ruzicka au interpretat alături de Camerata Salzburg compoziţii acoperind o mare varietate de genuri muzicale. Ansamblul este o prezenţă constantă în Festivalul de la Salzburg şi Săptămâna Mozart, prezentând atât concerte, cât şi opere. Camerata Salzburg este invitată regulat să concerteze în săli precum Konzerthaus Viena, Elbphilharmonie Hamburg, Konzerthaus Berlin, Festspielhaus Baden-Baden, Festspielhaus Bregenz. Ansamblul a întreprins turnee în întreaga lume, susţinând concerte în München, Londra, Florenţa, Moscova, Sankt Petersburg, Beijing, Tokyo, Aix-en-Provence şi Lucerna. Camerata Salzburg are în portofoliu peste 60 de înregistrări, onorate cu numeroase premii prestigioase. Cele două ediţii complete ale concertelor de pian ale lui Mozart, cu pianiştii maghiari Géza Anda şi András Schiff, precum şi înregistrarea completă a serenadelor lui Mozart, realizate de Sándor Végh, sunt considerate repere în istoria înregistrărilor clasice.

Soprana germană Mojca Erdmann este o vedetă în creştere rapidă pe scena muzicală internaţională, lăudată de critici şi îndrăgită de public pentru frumuseţea timbrului ei şi arta sa vocală de mare virtuozitate. S-a remarcat prin versatilitatea repertoriului, abordând cu naturaleţe de la baroc, la muzică contemporană. În sezonul 2018-19, are concerte la Copenhaga cu Orchestra Naţională Simfonică Daneză (Brett Dean: From Melodious Lay), la Tokyo cu Colegiul Bach din Japonia, în Israelul cu IPO, sub bagheta maestrului Zubin Mehta. Alte angajamente o duc la Zurich, Munchen, Dresda, Bremen, Heilbronn, Hof, Linz şi Salzburg cu Simfonia nr. 4, de Mahler, cu arii de Haydn, Requiemul lui Brahms, pentru a numi doar câteva lucrări din bogatul ei repertoriu.

La Sala Palatului, de la ora 19:30, are loc reprezentaţia operei "Moise şi Aron", de Arnold Schönberg, interpretată de Orchestra Filarmonicii "George Enescu", dirijată de maestrul Lothar Zagrosek şi de Corul Filarmonicii "George Enescu", dirijat de maestrul Iosif Ion Prunner, alături de ansamblul Vocalconsort Berlin. Spectacolul va include proiecţii multimedia imaginate şi regizate de Nona Ciobanu şi de arhitectul şi artistul vizual Peter Kosir.

Opera Moise şi Aron este una dintre premierele incluse în programul Festivalului Internaţional George Enescu în ediţia din acest an. Lucrarea lui Arnold Schönberg este considerată o capodoperă a muzicii contemporane, un manifest muzical şi social deopotrivă. În opera Moise şi Aron se foloseşte dodecafonia şi muzica serială, concepte promovate de Schönberg. Libretul transformă povestea bibilică într-o confruntare între gândurile şi vorbele lui Dumnezeu, Moses fiind purtătorul Gândurilor, iar Aaron al Vorbelor Lui. Îndepărtarea lui Aaron de esenţa Gândurilor, pe care Moses ar fi vrut să le transmită celor pe care trebuia să îi salveze din Egipt duce la conflictul între cei doi. "În scenariul vizual construit împreună cu arhitectul şi artistul vizual Peter Košir, plecăm de la conflictul între gând şi cuvânt, idee şi reprezentarea ei, dintre transcendenţă şi lumesc. Imaginea şi interpretarea ei pot deveni un instrument de manipulare în politică şi religie", spune regizorul Nona Ciobanu.

Distribuţia: Robert Hayward - Moise (recitator), John Daszak - Aron (tenor), Julia Sporsén - o tânără fată (soprană), Michael Pflumm - un tânăr (tenor), Catherine Wyn-Rogers - o femeie bolnavă (alto), Christian Rieger - un bărbat (bariton), Gabriel Rollinson - un efraimit (bas), Ralf Lukas - un preot (bas), Polina Pasztircsák - a doua fecioară (soprană), Anna Nedorezova - a treia fecioară (alto).


Programul zilei se încheie cu concertul ansamblului Les Talens Lyriques, sub bagheta dirijorului Christophe Rousset, pe scena Ateneului Român, de la ora 22:30, cu o capodoperă de Händel - "Iulius Cezar în Egipt". În distribuţie: sopranele Karina Gauvin şi Ann Hallenberg, contratenorul Christppher Lowrey, contratenorul Kacper Szelazek, mezzosoprana Eve-Maud Hubeaux şi basul Ashley Riches.

Ansamblul francez Les Talens Lyriques a fost creat în anul 1991 de către harpsicordistul şi dirijorul Christophe Rousset. Această formaţie instrumentală şi vocală şi-a luat numele după una dintre operele lui Jean-Philippe Rameau: Les fêtes d'Hébé, Ou Les talens lyriques. Abordează un repertoriu vocal şi instrumental vast, de la barocul timpuriu până la începuturile romantismului, incluzând în repertoriul lor şi opere mai rare sau puţin cunoscute, pentru recuperarea patrimoniului muzical european. Repertoriul lor include piese de Monteverdi, Cavalli, Landi, Handel, Lully, Desmarest, Mondonville, Cimarosa, Traetta, Jommelli, Martin y Soler, Mozart, Salieri, Rameau, Gluck, Beethoven, Cherubini, García, Berlioz, Massenet, Gounod şi Saint-Saëns. În 2018-2019, au lansat proiectul "Ispita Italiei", cu lucrări celebre de Monteverdi, Purcell, Handel (Agrippina) şi Mozart (La Betulia liberata), dar şi partituri auzite rar sau nepublicate de Legrenzi (La Divisione del mondo), Salieri (Tarare), Leo şi Porpora.

Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2019


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Redacţia LiterNet


Alte articole

 Camerata Salzburg în Festivalul International Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 De la liric la sarcastic-Vadim Repin în Concertul de Dmitri Şostakovici - Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi treia zi a Festivalului Enescu, 2019, Redacţia LiterNet
 Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi doua zi a Festivalului Enescu, 2019, Redacţia LiterNet
 Marion, pe rugul efemer al scenei - Enescu, 2019, Doina Giurgiu
 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2019


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer