Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri  Sageata  Festivalul George Enescu, 2019

Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi doua zi a Festivalului Enescu, 2019


septembrie 2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În avanpremiera celei de-a douăzeci şi doua zile a Festivalului Enescu 2019, vă oferim cîteva înregistrări cu compoziţiile din programul zilei de sîmbătă, 21 septembrie 2019.
 
Ora 11:00 - 12:40
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Sala Auditorium / Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti
 
FRANÇOIS-FRÉDÉRIC GUY (pian)
 
BRAHMS - Piese pentru pian op. 119
ENESCU - Sonata nr. 1 în fa diez minor pentru pian op. 24
DEBUSSY - Preludii, Caietul II
 

Ora 13:00
Secţiunea MUZICA SECOLULUI XXI
Sala Radio
 
ORCHESTRA SIMFONICĂ BUCUREŞTI
Dirijor: NICOLAE MOLDOVEANU
 
CORNEL ŢĂRANU - Bachiana
ERIC MONTALBETTI - Vaste champ temporel à vivre joyeusement
MARCO PEREZ-RAMIREZ - Atacama, concert pentru vioară şi orchestră
NING FENG (vioară)

ROLF MARTINSSON - Ich denke Dein...
LISA LARSSON (soprană)
 

Ora 16:30 - 18:15
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
 
ORCHESTRA DE CAMERĂ MAHLER
Dirijoare, Pian: MITSUKO UCHIDA
 
MOZART - Concertul nr. 19 pentru pian şi orchestră în fa major KV 459
STRAUSS - Metamorphosen, studiu pentru 23 de instrumente cu coarde soliste (TrV 290, AV 142)
MOZART - Concertul nr. 20 pentru pian şi orchestră în re minor KV 466
 

Ora 19:30 - 21:30
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
 
ORCHESTRA REGALĂ CONCERTGEBOUW DIN AMSTERDAM
Dirijor: CRISTIAN MĂCELARU
 
STRAUSS - Poemul simfonic Don Quijote
KEN HAKII (violă) / TRULS MØRK (violoncel)
 
BEETHOVEN - Simfonia a III-a în mi bemol major op. 55, Eroica
 

Ora 22:30 - 01:45
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
 
LES TALENS LYRIQUES
Dirijor: CHRISTOPHE ROUSSET
 
HÄNDEL - Agrippina HWV 6 (Operă în concert)

KARINA GAUVIN (soprană) - Poppea
ANN HALLENBERG (soprană) - Agrippina
CHRISTOPHER LOWREY (alto) - Ottone
KACPER SZELĄŻEK (contratenor) - Nerone
ÈVE-MAUD HUBEAUX (mezzosoprană) - Narciso
ASHLEY RICHES (bas) - Pallante
DOUGLAS WILLIAMS (bas) - Lesbo
ETIENNE BAZOLA (bas) - Claudio



Informaţii despre concertele zilei de sîmbătă, 21 septembrie 2019

Programul zilei de 21 septembrie 2019, penultima din ediţia 2019 a Festivalului Internaţional George Enescu, debutează cu recitalul pianistului francez François-Frédéric Guy, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă, de la ora 11:00. În program: Piese pentru pian - de J. Brahms, Sonata nr. 1 în fa diez minor pentru pian - de G. Enescu, Preludii, Caietul II - de C. Debussy.

François-Frédéric Guy şi-a câştigat o reputaţie internaţională mai ales ca interpret de excepţie al romanticilor germani. Modul lui interpretativ şi virtuozitatea sa sunt foarte bine puse în evidenţă de compoziţiile lui Beethoven, de care pianistul francez se simte foarte legat. Repertoriul său include, de asemenea, lucrări de Bartók, Brahms, Liszt şi Prokofiev şi este bine ancorat şi în muzica contemporană. El colaborează îndeaproape cu compozitori contemporani, printre care Ivan Fedele, Marc Monnet, Gérard Pesson, Bruno Mantovani şi Hugues Dufourt. A interpretat şi muzică de film - în 2013, a cânta cu Orchestra Filarmonică din Seul coloana sonoră a filmului Le Désenchantement du monde, de Tristan Murail. François-Frédéric Guy a cântat cu multe dintre marile orchestre ale lumii, printre care Orchestra Filarmonica din Londra, Filarmonica din Munchen, Orchestre de Paris, Orchestre Philharmonique de Radio France, Simfonia din Viena şi Tonhalle-Orchester Zurich. A colaborat cu dirijori de renume mondial, inclusiv Esa-Pekka Salonen, Kazushi Ono, Marc Albrecht, Philippe Jordan, Daniel Harding, Neeme Järvi, Lionel Bringuier, Michael Tilson Thomas şi Kent Nagano. A susţinut recitaluri pe scenele unor săli faimoase din Londra, Milano, Berlin, Munchen, Moscova, Paris, Viena şi Washington şi a fost invitat la mari festivaluri de muzică clasică, cum ar fi Festivalul de pian din La Roque d'Anthéron, Festivalul Chopin din Varşovia, Beethovenfest Bonn, Printemps des Arts din Monte-Carlo şi Festivalul Cheltenham.

Discografia lui François-Frédéric Guy include integrala sonatelor lui Beethoven (2013, Zig-Zag Territoires), albume cu lucrări de Liszt şi cu sonatele de pian ale lui Brahms (2017). Printre albumele aclamate de critică se numără şi înregistrările în premieră cu piese care au fost compuse pentru el sau i-au fost dedicate: Sonata lui Eric Tanguy, Erlkönig - de Hugues Dufourt, Double concerto for piano - de Bruno Mantovani, En pièces şiTrio nr. 3 for violin - de Marc Monnet, Reine Spannung - de Hugues Dufourt, Trois Études après Kandinsky - de Éric Montalbetti, Other Pages - de Aurélien Dumont.


La Sala Radio, de la ora 13:00, are loc un concert din seria Muzica secolului XXI, în interpretarea Orchestrei Simfonice Bucureşti, sub bagheta dirijorului Nicolae Moldoveanu. Solişti: Ning Feng la vioară şi soprana Lisa Larsson. În program: Bachiana - de Cornel Ţăranu, "Vaste champ temporel à vivre joyeusement" - de Eric Montalbetti, "Atacama" concert pentru vioară şi orchestră - de Marco Perez-Ramirez, "Ich denke Dein..." - de Rolf Martinsson.

Un program care permite o privire de ansamblu asupra direcţiilor din componistica actuală, cu exemple din Franţa, Chile, Suedia şi România. Compozitorii Eric Montalbetti, Marco Perez-Ramirez şi Rolf Martinsson vor fi prezenţi la Bucureşti cu prilejul interpretării compoziţiilor lor în cadrul Festivalului şi vor putea fi văzuţi, ascultaţi şi li se vor putea adresa întrebări la masa rotundă organizată la Universitatea Naţională de Muzică, în cadrul Forumului Internaţional al Compozitorilor.

Cornel Ţăranu este considerat una dintre cele mai bine individualizate voci din componistica română contemporană. Reprezentant al şcolii clujene, el a studiat compoziţia cu Sigismund Toduţă, cu Nadia Boulanger şi Olivier Messiaen la Conservatorul din Paris, cu György Ligeti la Darmstadt şi dirijarea cu Bruno Maderna, iar percuţia cu Christoph Caskel. Este fondatorul, dirijorul şi directorul artistic al ansamblului Ars Nova, din Cluj-Napoca. A fost premiat pentru compoziţiile sale în repetate rânduri de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982 şi 2001). Este câştigătorul primei ediţii (2008) a Premiilor Naţionale pentru Arte, cu opera Oreste - Oedipe, realizată după libretul lui Olivier Apert. Este Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres, din 2002. A compus simfonii, lucrări pentru orchestră, opere (Secretul lui Don Giovanni şi Oreste-Oedipe), muzică de cameră, muzică pentru cor şi lieduri, precum şi muzică de film. Discografia sa numără peste 20 de albume, printre care Cinq Poèmes de Tristan Tzara, Caprice roumain (George Enescu) - cu Şerban Lupu, la vioară şi Cristian Mandeal dirijor; Remembering Bartók etc.

Eric Montalbetti şi-a păstrat multă vreme muzica secretă. În prezent, compoziţiile sale se bucură de un mare succes, fiind interpretate şi solicitate de muzicieni în mare vogă. În 2018, pianistul François-Frédéric Guy a interpretat pentru prima dată în concert cele trei Studii după Kandinsky, la Amsterdam Muziekgebouw, Henri Demarquette a interpretat prima audiţie a Psalterium pentru violoncel şi cor, iar Catherine Simonpietri -Sequenza 9.3. Compoziţia Eclair physionomique, o fantezie simfonică inspirată de Paul Klee şi comandată de festivalul Printemps des Arts din Monte Carlo, a avut prima audiţie cu orchestra Filarmonicii Monte Carlo şi Kazuki Yamada. În acelaşi an, Pierre Bleuse a condus la Toulouse Vaste Champ temporel à vivre joyeusement, o piesă interpretată pentru prima dată în 2015, de Pascal Rophé, într-un turneu de 8 concerte cu Orchestre National des Pays de la Loire, precum şi în Japonia de Tokyo Sinfonietta & Yasuaki Itakura. Anul 2019 marchează alte patru premiere: Concertul "Memento Vivere" - compus pentru flautistul Emmanuel Pahud, un cvartet de coarde, pentru Les Dissonances, Hommage à Matisse - pentru clarinet şi voce feminină şi un duo pentru vioară şi pian, compus pentru Christian Tetzlaff.

Compoziţiile lui Marco-Antonio Pérez-Ramirez au rădăcini adânc înfipte în muzica populară chiliană. El a studiat chitară clasică cu Alberto Ponce, în Franţa, compoziţie cu Sergio Ortega şi muzică creată pe computer la IRCAM. Printre întâlnirile importante care i-au marcat cariera se numără cele cu muzicienii Tristan Murail, Marco Stroppa, René Koering, Brian Ferneyhough, Martin Matalon, Frédéric Durieux. Cea mai importantă este colaborarea cu Luca Francesconi, care îl încurajează să continue să scrie o muzică expresivă, cu grija constantă pentru a da "sens materiei". A fost compozitor în rezidenţă la Opera de la Montpellier (2002-05), apoi la Orchestra Filarmonică de la Strasbourg (2006) şi începe să primească comenzi de la marile instituţii franceze. A compus opera de cameră multidisciplinară, Rimbaud. Au urmat alte creaţii - Nubes pentru orchestră mare,Feedback pentru 6 percuţionişti şi doi DJ. Un compozitor în plină evoluţie pe care critica îl urmăreşte îndeaproape.

Unul dintre cei mai importanţi compozitori actuali din Suedia, Rolf Martinsson a fost o revelaţie internaţională, după ce compoziţia sa Bridge a fost interpretată şi înregistrată de Håkan Hardenberger. De atunci, lui Martinsson i s-a cerut să compună diverse lucrări de către numeroşi interpreţi, printre care Martin Fröst, Anne Sofie von Otter şi Christian Lindberg. El cultivă o colaborare deosebit de fructuoasă cu soprana Lisa Larsson - au conceput împreună o versiune pentru soprană a Orchestral Songs on Poems, de Emily Dickinson. Lisa Larsson a interpretat muzica lui Martinsson în peste o sută de concerte până în prezent. O serie de orchestre de top i-au comandat lucrări, inclusiv Orchestra Filarmonică Regală din Stockholm, pentru care a şi compus Concertul pentru orchestră. Pentru a descrie muzica lui Martinsson, presa şi critica folosesc adesea termeni precum "luxuriantă", "colorată" şi "cinematografică" - calităţi care s-au dovedit atractive pentru un public tot mai numeros, precum şi pentru instrumentişti, dirijori şi orchestre din întreaga lume.


Programul zilei continuă cu un eveniment de referinţă pentru cei care urmăresc muzica actuală. De la ora 16.30, în cadrul Forumului Internaţional al Compozitorilor, are loc la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti conferinţa susţinută de Krzysztof Penderecki (Polonia), un compozitor-reper în muzica contemporană. Urmează o masă rotundă cu discuţii şi prezentări pe tema creaţiei contemporane şi a contextului muzical actual, despre tendinţe şi provocări cu invitaţii Festivalului: Eric Montalbetti (Franţa), Rolf Martinsson (Suedia), Marco Perez Ramirez (Chile/Franţa). Moderatorul discuţiilor este compozitorul şi profesorul Dan Dediu.


Urmează un concert din seria Recitaluri şi orchestre camerale. De la ora 16:30, pe scena Ateneului Român are loc reprezentaţia Orchestrei de Cameră Mahler, alături de pianista Mitsuko Uchida, în dublu rol de dirijor şi solist. Programul include: Concertul nr. 19 pentru pian şi orchestră în fa major - de W.A. Mozart, "Metamorphosen", Studiu pentru 23 de instrumente cu coarde soliste - de R. Strauss şi Concertul nr. 20 pentru pian şi orchestră în re minor - de W.A. Mozart.

Mahler Chamber Orchestra (MCO) a fost înfiinţată în anul 1997. Cei 45 de muzicieni-membri, provenind din 20 de ţări diferite au viziunea comună de a forma un ansamblu liber şi internaţional, dedicat creării şi schimbului de experienţe în muzica clasică. MCO funcţionează ca un colectiv nomad de pasionaţi, muzicieni care se reunesc pentru a concerta sau a face turnee oriunde în lume. Până în prezent, au concertat în 40 de ţări din lume, pe cinci continente.

Repertoriul de bază al MCO variază de la clasicul şi romanticul timpuriu vienez, până la opere contemporane. Evoluţia ansamblului a fost puternic influenţată de mentorul fondator, Claudio Abbado, şi de dirijorul Daniel Harding. Pianista Mitsuko Uchida, violoniştii Isabelle Faust şi Pekka Kuusisto, precum şi dirijorul Teodor Currentzis sunt actualii parteneri artistici care îşi pun amprenta pe stilul MCO. Printre cele mai recente proiecte ale MCO se numără Beethoven Journey, cu pianistul Leif Ove Andsnes, implicând un ciclu de patru ani cu concerte de Beethoven şi producţia de operă Written on Skin, pe care MCO a lansat-o la Festivalul de la Aix en Provence, sub bagheta compozitorului George Benjamin. Din 2016, MCO şi Mitsuko Uchida au un parteneriat pe mai multe sezoane cu concertele de pian ale lui Mozart, iar cu Daniele Gatti abordează opera simfonică a lui Robert Schumann.

MCO se implică şi în proiecte de educaţie. Proiectul Simţiţi muzica a deschis lumea muzicii pentru copiii surzi şi cu deficienţe de auz, prin ateliere interactive în şcoli şi săli de concerte, încă din 2012. Începând cu anul 2009, prin intermediul Academiei MCO, muzicienii orchestrei îşi împărtăşesc pasiunea şi expertiza cu generaţia următoare, lucrând cu tineri muzicieni pentru a le oferi o experienţă orchestrală de înaltă calitate şi o platformă unică de relaţionare şi de schimb internaţional.

Mitsuko Uchida este unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni ai momentului la nivel internaţional. Pianistă de o mare sensibilitate şi inteligenţă, cu abordare profundă a fiecărei lucrări, ea s-a impus ca interpret la superlativ al compoziţiilor lui Mozart, Schubert, Schumann şi Beethoven. Devoţiunea ei faţă de Alban Berg şi Arnold Schoenberg a pus în lumină muzica de pian a acestor doi compozitori, propulsând-o în repertoriul multor interpreţi. Mitsuko Uchida a colaborat cu cele mai respectate orchestre din lume - Chicago Symphony, Berlin Philharmonic, Royal Concertgebouw, Bayerischer Rundfunk, London Symphony şi London Philharmonic şi a sărbătorit recent cel de-al 100-lea concert alături de Cleveland Orchestra. A lucrat cu numeroşi dirijori de renume, inclusiv Bernard Haitink, Mariss Jansons, Riccardo Muti, Sir Simon Rattle, Esa-Pekka Salonen, Vladimir Jurowski, Andris Nelsons şi Gustavo Dudamel.


Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam va concerta la Sala Palatului, de la ora 19:30, în secţiunea Mari Orchestre ale Lumii. La pupitrul orchestrei se va afla dirijorul Cristian Măcelaru. Solişti: Ken Hakii - la violă şi Truls Mørk - la violoncel. În program: Poemul simfonic "Don Quijote" - de Richard Strauss şi Simfonia a III-a în mi bemol major "Eroica" - de L.v. Beethoven.

Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Criticii i-au lăudat dintotdeauna sunetul unic: secţiunea de corzi este "catifelată", sunetul instrumentelor de suflat e "de aur", al celor din lemn "deosebit de personal", iar instrumentele de percuţie au o reputaţie internaţională. În cei peste 130 de ani ai existenţei sale, Orchestra Regală Concertgebouw a avut doar şase dirijori. Primul dirijor al Orchestrei Regale Concertgebouw a fost Willem Kes, din anul 1888 până în anul 1895. Au urmat Willem Mengelberg (1895-1945), Eduard van Beinum (1945-1959), Bernard Haitink (1963-1988), Riccardo Chailly (1988-2004) şi Mariss Jansons (numit în septembrie 2004). Orchestra străluceşte şi prin cei 120 de instrumentişti, care provin din peste 20 de ţări. Ei împartăşesc obiectivul comun de a atinge cel mai înalt nivel de performanţă la fiecare reprezentaţie. Fiecare reprezentaţie este văzută ca un prilej de a oferi publicului ceva nemaiauzit, nemaisimţit, nemaiatins.

Există două elemente esenţiale ale repertoriului orchestrei: tradiţia şi inovaţia. Este vorba, pe de o parte, despre interpretările muzicii lui Mahler şi Bruckner, dar şi despre menţinerea unor tradiţii speciale - cum ar fi concertul anual cu "Matineul de Crăciun". Orchestra Concergebouw susţine peste 80 de concerte în fiecare an, în Amsterdam şi în alte săli de concert renumite din toată lumea. Discografia sa numără peste 1.100 albume şi DVD-uri, multe dintre ele recompensate cu distincţii internaţionale. În 2004, orchestra a lansat propria marcă, RCO Live.

Ultima reprezentaţie a zilei este opera în concert "Agrippina", G.F. Händel. Spectacolul va fi interpretat de ansamblul Les Talens Lyriques, sub bagheta dirijorului Christophe Rousset, pe scenaAteneului Român, de la ora 22:30. În distribuţie: Ann Hallenberg (mezzosoprană) - Agrippina, Karina Gauvin (soprană) - Poppea, Christopher Lowrey (alto) - Ottone, Kacper Szelążek (contratenor) - Narciso, Eve-Maud Hubeaux(mezzosoprană) - Nerone, Ashley Riches (bas) - Pallante, Douglas Williams (bas) - Lesbo, Etienne Bazola (bas) - Claudio.

"Agrippina" este o operă în trei acte, compusă de George Frideric Handel, după un libret al cardinalului Vincenzo Grimani. Pregătită pentru sezonul 1709-10 al Carnavalului din Veneţia, opera spune povestea Agrippinei, mama lui Nero. Întâmplările se petrec pe fundalul căderii împăratului roman Claudius, Agrippina dorind instalarea fiului ei ca împărat. Considerată o "comedie satirică anti-eroică", opera este plină de aluzii politice de actualitate, ceea ce a şi determinat numeroase montări ale ei în cheie contemporană.

Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2019


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Redacţia LiterNet


Alte articole

 Camerata Salzburg în Festivalul International Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 De la liric la sarcastic-Vadim Repin în Concertul de Dmitri Şostakovici - Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 Un spectator pregătit face cât doi - A douăzeci şi treia zi a Festivalului Enescu, 2019, Redacţia LiterNet
 Marion, pe rugul efemer al scenei - Enescu, 2019, Doina Giurgiu
 Orchestra Naţională din Lille, Franţa - Simfonia Harold în Italia de Hector Berlioz - Enescu, 2019, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Festivalul George Enescu, 2019


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer