Ora 11:00 - 12:50
Secţiunea MUZICA SECOLULUI XXI
Sala Auditorium
Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti
VOCALCONSORT BERLIN
Dirijor: RALF SOCHACZEWSKY
SVEN HELBIG - I Eat the Sun and Drink the Rain, zece piese pentru cor şi instrumente electronice
Ora 13:00 - 14:50
Secţiunea MUZICA SECOLULUI XXI
Sala Radio
ORCHESTRA NAŢIONALĂ A RADIODIFUZIUNII ROMÂNE
Dirijor: KRZYSZTOF PENDERECKI
CORUL ACADEMIC RADIO
Dirijorul Corului: CIPRIAN ŢUŢU
PENDERECKI - Simfonia a VIII-a Lieder der Vergänglichkeit (Cântece ale efemerului) pentru solişti, cor şi orchestră
ERIKA GRIMALDI (soprană)
ANNA LUBAŃSKA ( mezzosoprană)
THOMAS BAUER (bariton)
PENDERECKI - Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră Metamorphosen
ALISSA MARGULIS (vioară)
Ora 16:30 - 19:10
Secţiunea RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE
Ateneul Român
ORCHESTRA DE CAMERĂ DIN BASEL
Dirijor: GIOVANNI ANTONINI
MOZART - Don Giovanni KV 527; Dramma giocoso în două acte, cu un libret de Lorenzo da Ponte
LUCA PISARONI (bas-bariton) - Don Giovanni
SYLVIA SCWHARTZ (soprană) - Donna Anna
OLGA BEZSMERTNA (soprană) - Donna Elvira
PATRICK GRAHL (tenor) - Don Ottavio
GIULIA SEMENZATO (soprană) - Zerlina
ALEX ESPOSITO (bariton) - Leporello
DAVID SOAR (bas-bariton) - Comandorul, Masetto
Ora 19:30 - 21:05
Secţiunea MARI ORCHESTRE ALE LUMII
Sala Palatului
ORCHESTRA REGALĂ CONCERTGEBOUW DIN AMSTERDAM
Dirijor: TUGAN SOKHIEV
BRAHMS - Variaţiuni pe o temă de Haydn op. 56
ENESCU - Uvertura de concert în la major pe teme populare româneşti op. 32
CEAIKOVSKI - Simfonia I în sol minor op. 13, Visuri de iarnă
Informaţii despre concertele zilei de duminică, 22 septembrie 2019
Cea mai extinsă ediţie de până acum a Festivalului Internaţional "George Enescu" a ajuns la final, după un maraton muzical de 23 de zile, cu 84 de concerte în Bucureşti
Cea mai extinsă ediţie de până acum a Festivalului Internaţional "George Enescu", cea de-a XXIV-a, a ajuns la final. Acest adevărat maraton muzical, constând din 23 de zile de muzică clasică a adus pe scenele Festivalului peste 2.500 de muzicieni străini de cel mai înalt nivel şi peste 1.000 de artişti români de la cele mai prestigioase instituţii muzicale din ţară. Au avut loc 84 de concerte în capitală şi au fost prezentate publicului 313 lucrări semnate de 149 de compozitori, acoperind istoria muzicii de la perioada barocă până la muzica prezentului. Un număr de 35 de lucrări compuse de George Enescu au fost prezentate în Festival, extinzând vizibilitatea operei marelui compozitor român atât la nivelul audienţei, cât şi al muzicienilor români şi străini. Pe durata Festivalului, un număr de 30 de concerte au avut loc în alte 10 oraşe din România (Sibiu, Cluj, Târgovişte, Piatra Neamţ, Bacău, Iaşi, Târgu Mureş, Bârlad, Timişoara, Satu Mare) şi în 6 oraşe din lume (Florenţa, Berlin, Liège, Toronto, Montreal, Chişinău). Peste 300 de evenimente asociate Festivalului au avut loc în spaţii neconvenţionale, în muzee, centre comerciale, parcuri sau clădiri de birouri conectând Bucureştiul la spiritul muzicii.
Programul zilei de 22 septembrie 2019 debutează cu concertul susţinut de Vocalconsort Berlin şi Orchestra de Cameră Radio, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă, de la ora 11:00. Dirijor: Ralf Sochaczewsky, compozitor, instrumente electronice şi video: Sven Helbig, inginer de sunet: Carlo Grippa. În program:"I eat the sun and drink the rain"- zece piese pentru cor şi instrumente electronice, de Sven Helbig.
Spectacol-eveniment rar, foarte lăudat de critică şi cu succes de public, reprezentaţia de la Bucureşti îl aduce pe scena sălii Auditorium pe Sven Helbig însuşi, care coordonează mişcarea scenică şi asigură partea de instrumente electronice şi video. Interpretarea piesei este asigurată de Vocalconsort Berlin, considerat unul dintre cele mai bune şi mai versatile coruri din Germania şi din lume.
I Eat the Sun and Drink the Rain este o lucrare pentru cor şi electronice live. Este o piesă conceptuală creată de Sven Helbig în care el apare atât ca autor al muzicii, cât şi al majorităţii textelor. Compoziţia include zece piese, care urmează un fir narativ ţesut în jurul a zece întrebări apăsătoare din zilele noastre. Sven Helbig pleacă de la ideea că sufletul uman este parte a naturii. El trimite ascultătorul într-o călătorie poetică în căutarea dimensiunii umane într-o lume dominată de tehnologie. Fără să sune dogmatic, ridică întrebări de genul: Care va fi locul fiinţelor umane într-o lume a inteligenţei artificiale? Ce se va întâmpla cu relaţiile interpersonale într-o eră de alienare digitală? Cum vom trăi pe Terra, dacă ne prădăm mediul înconjurător şi îl distrugem noi înşine? Rezonanţa puternică a lucrării este generată şi de pasajele corale delicate care însoţesc sintetizatoarele pulsante, iar etericele acorduri a cappella se suprapun peste sunetele create digital într-un echilibru perfect între vocea umană şi soundul electronic. Compoziţia include piese cu influenţă populară (Abendglühen / Cerul roşu noaptea), alături de secvenţe cu armonice complexe şi subtile în maniera lui Arvo Pärt (Kyrie) şi muzică electronică minimalistă (Gedenken / Pomenire). Compoziţia"I eat the sun and drink the rain", cu zece piese pentru cor şi instrumente electronice, de Sven Helbig a fost înregistrată (în 2016, casa de discuri: Neue Meister) cu Vocalconsort Berlin, sub conducerea dirijorului Kristjan Järvi, Helbig continuând parteneriatul artistic cu Järvi, început odată cu prezentarea primei audiţii a lucrării sale Pocket Symphonies.
Compozitorul german Sven Helbig (născut în 1968) este una dintre cele mai apreciate voci creative ale noii generaţii. El vine cu o viziune artistică în care nu mai există bariere între lumea muzicii clasice, cântată de orchestră, arta experimentală, muzica pop sau noile tehnologii. El compune muzică corală, orchestrală şi de cameră, atât pentru scena clasică, cât şi pentru cea la graniţă cu experimentalul, integrând efecte electronice, intertextualizând frazări multimedia sau video care să extindă canalele de percepţie şi recepţie ale experienţei. Sven Helbig este compozitor în rezidenţă la Teatrul Naţional German din Weimar, la Universitatea din Leipzig şi la Universitatea Naţională San Martin din Buenos Aires. A debutat cu compoziţia "Pocket Symphonies", care a şi fost înregistrată de Deutsche Grammophon, urmată de lucrarea"I eat the sun and drink the rain", înregistrată la Neue Meister. Sven Helbig este co-fondator al Dresden Symphony Orchestra, prima orchestră europeană dedicată exclusiv interpretării muzicii contemporane. Sven Helbig colaborează fructuos de mai mulţi ani cu cvartetul Fauré, cântăreţul de operă René Pape, dirijorul Kristjan Järvi, Pet Shop Boys şi trupa de rock cult Rammstein.
Partea corală a reprezentaţiei"I eat the sun and drink the rain"va fi susţinută de Vocalconsort din Berlin. Ansamblul a fost fondat în anul 2003, debutând cu mare succes la Festivalul de la Innsbruck, cu "L'Orfeo", de Monteverdi, în regia luiRene Jacobs. Ansamblul este specializat în baroc, însă abordează şi piese romantice şi contemporane. Colaborează constant cu dirijori renumiţi, precum Marcus Creed, Rene Jacobs, Jos van Immerseel, Gary Cooper, Olof Boman şi Ottavio Dantone, precum şi cu orchestre renumite, ca Akademie fur Alte Musik Berlin, Accademia Bizantina, Orchestra Barocă din Hamburg şi Orchestra Barocă Brock.
La Sala Radio, de la ora 13:00, are loc concertul extraordinar al Orchestrei Naţionale a Radiodifuziunii Române, sub bagheta compozitorului şi dirijorului Krzysztof Penderecki, alături de Corul Academic Radio, dirijat de Ciprian Ţuţu.Solişti: Erika Grimaldi - soprană, Anna Lubańska - mezzosoprană, Thomas Bauer- bariton, Alissa Margulis - vioară. În program, două lucrări în premieră în România semnate de Krzysztof Penderecki: Simfonia a VIII-a "Lieder der Vergänglichkeit"(Cântece ale efemerului) pentru solişti, cor şi orchestră şi Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră "Metamorphosen".
Krzysztof Penderecki îşi exprimă crezul muzical prin fraza:"Tot ce mă interesează este eliberarea sunetului de orice tradiţie". Considerat în momentul de faţă una dintre cele mai proeminente voci ale componisticii contemporane la nivel internaţional, el este un compozitor, dirijor şi pedagog polonez (născut în anul 1933, la Dębica). Provine dintr-o familie multi-culturală cu rădăcini armeano-germano-poloneze.
Krzysztof Penderecki a studiat compoziţia cu Franciszek Skołyszewski, apoi, din 1955-58, cu Artur Malawski şi Stanisław Wiechowicz, la Academia de Muzică din Cracovia. În 1958, a început să predea în compoziţie şi, în 1972, a devenit profesor, ocupând şi funcţia de rector până în 1987. A ţinut prelegeri, ca profesor asistent la Essen la Folkwang-Hochschule (1966 - 68) şi la Universitatea Yale (1973-78).
După câştigarea premiilor competiţiei Tinerilor compozitori Polonezi, în 1959, Penderecki dobândeşte o recunoaştere europeană rapidă, lucrările lui fiind interpretate la festivaluri de muzică contemporană şi începe să primească comenzi de la diverse instituţii muzicale. În 1960, el a compus o piesă pentru 52 de coarde intitulată 8'37"( durata compoziţiei), pentru care a primit premiul Rostrum International al Uniunii Compozitorilor din Paris. Lucrarea este cunoscută ca Threnody for The Victims of Hiroshima şi îi aduce lui Krzysztof Penderecki recunoaşterea de reprezentant de frunte al muzicii de avangardă. Lucrarea sa Fluorescence, interpretată pentru prima dată în 1962 la Donaueschingen, confirmă acest lucru. Pe lângă instrumentele tipice ale unei orchestrei simfonice, Penderecki a introdus o secţiune mare şi experimentală de percuţie, incluzând o foaie de metal pentru a imita tunetul, bucăţi de sticlă şi metal zgâriate cu un fierăstrău, clopote, un clopot electric, o maşină de scris şi o sirenă. Instrumentele tradiţionale sună, de asemenea, ciudat, deoarece se cântă la ele în moduri neconvenţionale. În simfoniile sale ulterioare, s-a îndepărtat de limbajul avangardist şi a încetat să mai experimenteze la nivelul sunetului.
Krzysztof Penderecki a scris şi multă muzică de film: ilustraţia lungmetrajului Manuscrisul de la Saragossa, de Wojciech Jerzy Has, dar şi pentru filme de Hollywood, precum The Shining, The Exorcist, Kashrick, The Mask şi Shutter Island, deMartin Scorsese. Lucrările maestrului Krzysztof Penderecki vor fi interpretate de Orchestra Naţională Radio şi Corul Academic Radio.
Orchestra Naţională Radio s-a înfiinţat în anul 1928, odată cu lansarea postului public de radio, la iniţiativa şi sub conducerea compozitorului Mihail Jora. Abordează un repertoriu complex, de la muzica barocă la lucrări ale contemporaneităţii. Şi-a asumat misiunea de a difuza creaţii naţionale, fiind ansamblul cu cel mai mare număr de prime audiţii de compozitori români. A obţinut importante distincţii naţionale şi internaţionale pentru discurile realizate - "Charles Cros", Franţa; "Puerta del Sol", Uruguay; "Koussevitzky", SUA. Orchestra Naţională Radio a efectuat turnee în Franţa, Italia, Germania, Spania, Elveţia, Rusia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Japonia, China - şi a participat la numeroase festivaluri internaţionale.
Fondat în 1940, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ioan Croitoru, Corul Academic Radio şi-a asumat rolul promovării repertoriului vocal-simfonic, incluzând regulat noi piese în repertoriu şi ajungând să stăpânească astăzi un mare număr de lucrări: oratorii, cantate, madrigale, poeme, balade şi numeroase miniaturi. A fost condus de-a lungul anilor de: Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia. În prezent, Corul Academic Radio este pregătit şi condus de Ciprian Ţuţu. Concomitent cu asigurarea programelor stagiunilor muzicale, Corul Academic Radio, format din circa 70 de muzicieni profesionişti, asigură efectuarea înregistrărilor pentru discuri şi pentru fondul muzical Radio, promovând valori importante ale creaţiei româneşti tradiţionale sau de actualitate, inclusiv prime audiţii, numeroase fiindu-i dedicate.
De la ora 16:30, pe scena Ateneului Român are loc reprezentaţia operei"Don Giovanni", de W.A. Mozart, în interpretarea Orchestrei de Cameră din Basel, sub bagheta dirijorului Giovanni Antonini. În distribuţie: Luca Pisaroni (bas-bariton) - Don Giovanni, Sylvia Scwhartz (soprană) - Donna Anna, Olga Bezsmertna (soprană) - Donna Elvira, Patrick Grahl (tenor)- Don Ottavio, Giulia Semenzato (soprană) - Zerlina, Alex Esposito (bariton) - Leporello, David Soar (bas-bariton) - Comandorul, Masetto.
Orchestra de Cameră din Basel (KOB - Kammerorchester Basel) a fost fondată în anul 1984, fiind formată din absolvenţi ai diferitelor conservatoare elveţiene. Structura orchestrei este neobişnuită, în sensul că nu există un dirijor principal, care să exercite un control artistic în conceperea şi implementarea programelor. Este cotată în momentul de faţă una dintre cele mai cunoscute orchestre de cameră europene. Susţine în jur de 90 de concerte pe an, fiind invitată regulat în săli de concerte renumite din Londra, Amsterdam, Köln, Berlin, Zürich, München, Viena, Valencia şi Paris. KOB colaborează cu dirijori de calibru internaţional, printre care Giovanni Antonini, David Stern, Paul McCreesh, Kristjan Järvi, Paul Goodwin, Philippe Herreweghe şi cu solişti precum Cecilia Bartoli, Magdalena Kožená, Emma Kirkby, Jennifer Larmore, Andreas Scholl, Christian Tetzlaff, Julia Fischer, Daniel Hope, Matthias Goerne, Angelika Kirchschlager, Tabea Zimmermann, Renaud Capuçon, Pieter Wispelwey, Thomas Zehetmair, Giuliano Carmignola, Bobby McFerrin, Emmanuel Pahud şi Sabine Meyer. Discografia KOB include înregistrarea integralei simfoniilor lui L.v. Beethoven, sub conducerea lui Giovanni Antonini. Orchestra are o colaborare pe termen lung cu casa de discuri Sony BMG, printre înregistrări numărându-se albumul "Neo-classic modern", înregistrări cu Angelika Kirchschlager, Marijana Mijanovic, Núria Rial şi Lawrence Zazzo, înregistrări cu operele Riccardo primo şi Concerti grossi de G.F. Händel.
Reprezentaţia va fi nuanţat coordonată de bagheta dirijorului italian Giovanni Antonini (n. 1965). Cu studii muzicale (dirijat şi flaut transversal baroc) în Milano, oraşul său natal, şi la Centrul de Muzică Veche din Geneva, el este co-fondator, alături de Luca Pianca, al Il Giardino Armonico, un ansamblu-pionier de muzică veche italiană, cu care a primit premiul Gramofon, Diapason d'Or şi Choc du Monde de la Musique. În 2014, Antonini şi Il Giardino Armonico au început un proiect care urmăreşte să realizeze şi să înregistreze toate simfoniile lui Joseph Haydn până în 2032, când are loc a 300-a aniversare a naşterii compozitorului. Antonini a colaborat cu muzicieni precum Christoph Prégardien, Christophe Coin, Katia şi Marielle Labèque, Viktoria Mullova şi Giuliano Carmignola. Colaborează regulat cu Orchestra de Cameră din Basel de peste 15 ani.
Ziua de 22 septembrie 2019 şi, totodată, ultima zi din ediţia 2019 a Festivalului Internaţional George Enescu se încheie cu concertul Orchestrei Regale Concertgebouw din Amsterdam, la Sala Palatului, de la ora 19:30. La pupitrul orchestrei se va afla dirijorul Tugan Sokhiev. În program: Variaţiuni pe o temă de Haydn - de J. Brahms, Uvertura în la major pe teme populare româneşti - de George Enescu şi Simfonia I în sol minor, "Visuri de iarnă"- de P.I. Ceaikovski.
Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam este cotată drept una dintre cele mai bune orchestre din lume. Lăudată de critică, aplaudată de public şi impusă la nivel global ca una dintre cele mai bune orchestre ale lumii, Royal Concertgebouw este o instituţie în sine, care şi-a asumat ca misiune să conecteze şi să îmbogăţească oamenii oferindu-le o experienţă muzicală sublimă. "Toţi membrii personalului sunt angajaţi pe deplin în această misiune" - declară ei. "Ambiţia noastră este să scriem istoria muzicii, continuând să fim în liga de top a orchestrelor din lume. Preţuim natura privată a afacerii noastre - suntem responsabili pentru 95% din veniturile proprii şi ne propunem să păstrăm Concertgebouw în starea sa cea mai bună pentru generaţiile care vin".
Concertgebouw a creat o adevărată tradiţie prin concertele sale devenite legendare, cu nume ilustre din muzica clasică, jazz şi muzica world, precum Gustav Mahler, Richard Strauss, Bernard Haitink, Yehudi Menuhin, Jessye Norman, Vladimir Horowitz, Cecilia Bartoli, Louis Armstrong, Sting şi mulţi alţii.
La pupitrul dirijoral va fi Tugan Taymourazovitch Sokhiev (născut în Ossetia, în 1977). Sokhiev s-a format la Conservatorul din Sankt Petersburg. Prima operă dirijată de Tugan Sokhiev a fost o producţie cu La Bohème, în Islanda. A fost remarcat de Anthony Freud, directorul general al Welsh National Opera (WNO), care l-a numit director muzical pentru cinci ani. Primele opere cu WNO în calitate de dirijor au fost Don Giovanni, Cavalleria Rusticana şi I Pagliacci. În 2005, Sokhiev a devenit dirijor principal şi consilier muzical la Orchestre National du Capitole de Toulouse. A primit premiul "Révélation musicale de l'année". În septembrie 2010, a fost numit dirijor principal şi director artistic al Deutsches Symphonie-Orchester Berlin (DSO Berlin). În ianuarie 2014, Sokhiev preia directoratul muzical al Teatrului Bolshoi.
Descarcă programul Festivalului George Enescu 2019 aici..