O comedie dezinhibată - Zadarnicele chinuri ale dragostei la UTE Fest, 2019

Nişte pereţi inscripţionaţi cu graffiti, un copac cu două scorburi ghiduşe, un stâlp plat de la iluminatul stradal şi o pancartă rizibilă, atârnată deasupra, pe care scrie cu litere mari Interzis femeilor, introduc de la bun început spectatorul în spaţiul de joc al actorilor din spectacolul Zadarnicele chinuri ale dragostei, un cadru amuzant pentru începerea "ostilităţilor". În felul acesta, un ev mediu întâmplător este adus în actualitatea scenei de scenograful Octavian Neculai pentru a împlini viziunea lui Andrei Şerban asupra comediei shakespeariene.

Teatrul Bulandra nu se dezminte. Valorile actuale, cunoscute şi mai puţin cunoscute, ale teatrului bucureştean, păstrează legătura cu valorile trecutului într-un balans echidistant, receptat ca atare şi în cadrul festivalului UTE, 2019, de la Cluj. Regizorul a imprimat un ritm alert întregului spectacol, menţinut la cote atractive de o trupă vivantă de actori, antrenaţi în giumbuşlucuri scenice şi evoluţii spectaculoase.

Simetriile textului sunt augmentate scenic prin împărţirea pe echipe. Locul confruntărilor este curtea regelui Navarrei. De o parte echipa bărbaţilor formată din actorii Şerban Pavlu, Alin State şi Lucian Ifrim, care semnează pactul de ascetism impus de un rege plăpând (Geroge Ivaşcu) şi de cealaltă parte prinţesa moştenitoare a tronului Franţei (Ioana Anastasia Anton), sosită în vizită la curtea bizarului rege, însoţită de doamnele ei din suită, interpretate de Alexandra Fasolă, Silvana Negruţiu şi Maria Vârlan. Deci 4 contra 4. Războiul sexelor poate începe. Şi el e dur, nuanţat, amuzant. Între taberele în conflict se interpun cu intermitenţe surprinzătoare peroraţiile militarului Armando, atins şi el de săgeata lui Cupidon, cu ostentaţie persiflat de Constantin Dogioiu şi prestaţia lui Cătălin Babliuc în rolul Tărtăcuţă... Dar anunţul morţii regelui Franţei întrerupe brutal apropierea dintre cei pătrunşi de chinurile iubirii...

Spectacolul lui Andrei Şerban dezvăluie uimitoare oportunităţi de a-l citi pe Shakespeare în cheie parodică, extensiv actualizată. Este ceea ce Peter Brook enunţa cu tărie, cu mult timp în urmă: "O experienţă teatrală trebuie să fie legată de pulsul propriului timp." Chiar aşa este montarea lui Andrei Şerban de la Bulandra. O comedie dezinhibată de rigori vetuste, aşa cum ne-a obişnuit marele regizor.