Saoirse Ronan pentru Little Women
Numele ei se pronunţă "Seer-şa" , are 26 de ani şi e la patra nominalizare, respectiv a treia pentru actriţă în rol principal. Face parte din AMPAS (Academy of Motion Pictures Arts and Sciences) de la 16 ani şi e considerată că făcând parte din următoarea generaţie de "lideri". Pare făurită în mijlocul supei primordiale a talentului şi e capabilă să canalizeze emoţia într-un mod atât de autentic încât îţi aminteşti cu greu că e o actriţă care joacă un rol. E minunată în Little Women şi face un spectaculos display de "cojones" actoricesc.
Charlize Theron pentru Bombshell
Chiar dacă ştiam că filmul ăsta e cu ea, până spre jumătate am tot aşteptat să apară nereuşind să mă conving că Charlize e actriţa la care mă uitam de aproape o oră. Şi asta nu se datorează doar protezelor faciale care îi schimbă fizionomia discret şi dramatic în acelaşi timp ci şi faptului că investeşte personajul cu o energie pe care nu am văzut-o în niciun alt rol de-al ei. E transformată la nivel molecular.
Renée Zellweger pentru Judy
Odată cu rolul ăsta am descoperit o Renée Zellweger care-i în complet alt univers actoricesc faţă de cel în care o plasasem. E ireal de bună (într-un film de altfel slab) şi a trebuit să verific din multe surse informaţia că e chiar vocea ei în melodiile din film până să mă conving că ăsta-i adevărul. Ce-i drept, s-a pregătit un an şi patru luni pentru a putea să cânte aşa dar asta nu face interpretarea să fie mai puţin spectaculoasă ci portretizează cât de profund s-a aruncat în "naşterea" rolului ăstuia.
Scarlett Johansson pentru Marriage Story
Cele două nominalizări din 2020 nu doar că o includ într-un club select şi restrâns al actorilor care au fost nominalizaţi la două categorii în acelaşi an, ci îi şi oficializează statutul de actriţă care e luată în serios dincolo de felul în care arată. În Marriage Story e ca un chirurg care operează cu precizie milimetrică dar e simultan capabil să încarce precizia asta cu o emoţie care e teribil de greu de obţinut în film. Scena în care se ceartă cu Adam Driver e o bijuterie multifaţetată, catharctică şi intensă ca la balamuc, iar faptul că Johansson îi face faţă cu brio partenerului ei de ecran mi se pare o realizare gigantică.
Cynthia Erivo pentru Harriet
E o prezenţa recentă la nivelul ăsta (primul ei credit pe imdb e din 2015), iar Harriet e abia al treilea ei film de lungmetraj. Nominalizarea Cynthiei a fost una dintre marile surprize ale ediţiei 2020 şi implicit ale acestei categorii unde Lupita Nyong'o (Us) şi Awkwafina (The Farewell) păreau prezenţe sigure. Rolul pentru care e nominalizată mi-a părut cântat la o singură coardă. Setează nişte premise de dezvoltare bune iar ea pare mai mult decât capabilă să le dezvolte într-o interpretare impresionantă, dar de la un punct încolo bate pasul pe loc şi nu mai are nimic de spus respectiv adăugat. Ce-i drept, aici contribuie din plin şi neajunsurile filmului.
Cine câştigă: Renée Zellweger
Cine mi-aş dori să câştige: Scarlett Johansson.