Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Giulietta degli spiriti

Istoria filmului universal în capodopere - Giulietta degli Spiriti / Julieta şi spiritele


Cinesemnal, februarie 2020
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
"Este o chestiune de stil şi de poezie. Poezia nu este niciodată periculoasă." Nu ar fi exagerat să spunem că Giulietta degli spiriti / Julieta şi spiritele gravitează în jurul acestei idei, rostite de un personaj pasager şi exotic în legătură cu luptele cu tauri. Primul film color al lui Federico Fellini dă frâu liber unei imaginaţii psihanalizabile în manieră jungiană, care explodează pe ecran într-o paradă de nuanţe acide, de costume şi comportamente carnavaleşti.

Pelicula de faţă este bine ancorată în opera realizatorului italian, dar totodată se alătură unei tendinţe cinematografice mai ample, specifică anilor '60 şi '70, în care atât femeile, cât şi bărbaţii se scufundă într-o lume psihedelică, aflată la cumpăna dintre vis şi realitate (un bun exemplu este The Last Movie de Dennis Hopper, film care aproape i-a distrus cariera lui Hopper, dar care a fost recuperat de critica recentă).

Partenera de viaţă a cineastului, Giulietta Masina, dă corp personajului omonim, o femeie de vârstă mijlocie, mulţumită de viaţa între pereţii domestici ai vilei luxoase pe care o împarte cu soţul şi cu servitoarele sale. Intriga filmului este declanşată de suspiciunile Julietei cum că soţul său ar avea o aventură amoroasă. Masina poartă cu eleganţă imaginea pe care Fellini pare să o aibă atât asupra soţiei sale, cât şi asupra personajului: într-un interviu, acesta îşi expune convingerea că Masina nu este conştientă de adevăratul său talent şi nu se cunoaşte pe ea însăşi.

Fellini se ocupă personal de costumele protagonistei, reuşind să îmbrace tiparul unei femei reţinute, care nu se bucură să atragă priviri, ci, din contră, preferă să se ascundă sub borurile pălăriei. Aparenţa rigidă a Julietei contrastează cu restul personajelor feminine, care se împodobesc neîncetat şi epatează prin comportamente excentrice (sculptoriţa care confundă spiritualul cu libidinalul în scopul unei arte aşa-zis absolute, vecina care trăieşte într-o lume dionisiacă etc.).

Protagonista nu este însă lipsită de extravaganţă, căci lumea sa interioară pulsează sub amprenta unor viziuni halucinante, încărcate de sens şi istorie personală. "În acest moment, adevărul este apropiat şi extrem de departe", afirmă mentorul spiritual (mai degrabă şarlatan) la care Julieta este trimisă de una dintre amicele sale. Din rolul său de idiot, în sensul biblic, Julieta trăieşte o suferinţă labirintică, care o poartă în sânul unor experienţe pseudo-mistice, erotice şi onirice, dar faţă de care opune mai mereu rezistenţă. Reprezentarea unui concept al adevărului nu face parte din interesele cinematografice ale lui Fellini. Acesta preferă să folosească mediul filmic pentru a crea un spaţiu guvernat de legi dinamice, fie prea stricte, fie prea permisive, care cochetează neîncetat cu absurdul.

Nervozitatea generală a filmului redă deopotrivă o versiune a realităţii scufundată în inconştient, în care fantomele modelează lumea tangibilă, precum şi angoasa posibilităţii de a fi mers prea departe în căutări. Nu în ultimul rând, Giulietta Degli Spiriti / Julieta şi spiritele ne duce cu gândul la colecţia faimoaselor desene ale viselor, pe care Fellini le-a realizat temeinic, încă de la întâlnirea sa cu psihanalistul Ernst Bernhard şi până la sfârşitul vieţii.

(Alle Dicu este masterand CESI)

Giulietta degli spiriti / Julieta şi spiritele
Italia-Franţa / 1965 / 137' / color / s.rom. / Dramă
R: Federico Fellini
Cu: Giulietta Masina, Mario Pisu, Sandra Milo, Valentina Cortese




 Toate articolele despre Giulietta degli spiriti


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Alle Dicu


Alte articole

 Retro, Satana! - Giulietta degli spiriti, Marian Rădulescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer