Distribuţia spectacolului clujean: Madam Hortance: John: Mircea Munteanu, Zorba-Dan Haja, Marina-Andreea Jura, Manolio-Augustin Gribincea, Madam Hortance-Liana Taloş, Marina-Iulia Merca, Fete: Rodica Bacoiu, Laura Pop, Dorina Lucaciu, Ofelia Mărginean, Dalia Costea, Patricia Cenan, Ingrid Poka, Diana Groza, Roxana Cociş, Iuliana Dane, Polina Stănescu, Raluca Perde; Băieţi: Octavian Popa, Radu Sântimbrean, Romulus Petruş, Valentin Mihăilă, Răzvan Boar, Paul Cuibus, Tudor Stupar, Robert Kalman, Matei Holeleu, Antoniu Mon, Daniel Moga, Marius Toda.
Baletul în două acte, având 23 de scene, pe un libret de Lorca Massine, a fost realizat după romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis. Premiera mondială a baletului a avut loc în 1988, la Arena di Verona, Italia, fiind ulterior montat şi la Roma, Varşovia, Atena, Sofia, Torino şi Vilnius. Baletul a fost prezentată în cadrul a diverse turnee şi festivaluri internaţionale, devenind accesibil unui număr de peste trei milioane de spectatori entuziaşti din aproximativ 30 de ţări de pe mapamond. La noi, Premiera naţională absolută a fost realizată la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, la 26 mai 2017.
Mitul grecului pe nume Zorba - reprezentantul omului modern, nonconformist, tânjind în permanenţă după libertate şi independenţă - ne înfăţişează o poveste despre realitatea de multe ori crudă a vieţii sau a morţii şi încrederea că, niciodată, micile prilejuri de bucurie nu vor lipsi. Spectacolul cucereşte publicul atât prin componenta sa lirică dată de dragostea autentică, dar imposibilă dintre John şi localnica Marina, cât şi prin atitudinea plină de viaţă a lui Zorba - un om liber, fără identitate, care, mai mult pentru a înfrunta destinul, decide să îl ajute pe John în faţa ameninţărilor venite din partea băştinaşilor. "Personajul lui Zorba este, în esenţă, o extensie a lui Dionis - reprezentantul mişcării, al vitalităţii, care sfidează raţionalul şi toate tipurile de îndoctrinare pe care, oricum, nimeni nu i le poate ascunde."[3]
Cine nu a auzit de lungmetrajull Zorba Grecul - un film britanico-elen din 1964 regizat de Michael Cacoyannis, având în rolurile principale pe actorii Anthony Quinn, Alan Bates şi Irene Papas?
Spectacolul Operei Naţionale din Cluj-Napoca, transmis on line a fost "o expresie sublimă a contrastelor, a intersecţiilor antitetice dintre temperamentul exploziv şi liniştea cerebrală, prudentă, o filosofie de viaţă, construită în jurul dimensiunilor apolinic şi dionisiac"[2].
Coregraful Lorca Massine a redat în acest balet dramele celor cinci personaje principale Zorba, John, Marina, Madame Hortance şi Manolios - cu o expresivitate impresionantă, susţinută de muzica autentică şi dinamica fulminantă a dansului. A adus înnoiri, reprezentate de fuziunea de stiluri - de la cel folcloric la stilul neo-clasic, modern ori de esenţă jazz-istică, până la cel clasic de operă, toate redând o culoare locală unică şi un aer proaspăt.
Privind spectacolul Operei din Cluj-Napoca, am apreciat postura antică a Corului: veşminte cu drapaj evocând preotesele templelor greceşti. Corul era dispus de o parte şi alta a scenei, lăsată liberă pentru desfăşurarea balerinilor. Amestecul de timpuri rezultă din faptul că balerinii şi balerinele, spre deosebire de corişti au costume de stradă, ţinută urbană.
Momentul culminant din actul al doilea a fost acela al dansului sirtaki, al celor doi, John şi Zorba, în care erau elemente coregrafice stilizate, iar cei doi balerini, iniţial, intenţionat nesincronizaţi, pentru a arăta diferenţa spaţiului cultural de provenienţă, pe parcurs, dansul lor căpătând solidaritate. În final, muzica şi dansul ritmat accelerat, au cuprins întreg corpul de balet.
Balerinul solist Mircea Munteanu, în rolul americanului John, a captat atenţia prin dezinvoltură, eleganţă şi bucuria de a dansa. Stilul său neoclasic contrasta cu cel al lui Zorba
Solistul Dan Haja (Zorba) a construit un rol de compoziţie plin de vigoare, în care se îmbinau folclorul grecesc cu stilul clasic. Un balerin excelent, convingător prin expresiivtate.
Un moment reuşit a fost duetul coregrafic John - Marina. Andreea Jura a demonstrat multă sensibilitate dusă uneori spre tandreţe. Se întrezărea un amestec de clasic şi modern, amintind pas de deux.
Liana Taloş, în rolul Hortanse, a adus aerul unei alte lumi, cu pretenţii occidentale. A sugerat minunat cochetăria şi candoarea desuetă a personajului.
În actul al doilea, prezenţa mezzosopranei Iulia Merca în rolul Marina, a impresionat prin vocea caldă, plină de patetism, în special în registrul grav. Ea a apărut printr-o arcadă frumos luminată în fundal, cu tonuri de albastru. Efect remarcabil, datorat Lightning-designerei Mădălina Mânzat.
Augustin Gribincea, în rolul antipaticului Manolio, a reuşit să traseze prin dansul său voit mai colţuros, acele trăsături de caracter negative: orgolios, răzbunător şi posesiv.
Orchestra, dirijată de Adrian Morar a creat ambientul desfăşurării, învingând o partitură dificilă, unde 'drămuirea' tempo-ului a adus uneori monotonie, alteori, prin contrast, diversitate. Bună coordonarea corului, omogen şi adaptat ca intensitate fiecărei scene.
Muzica lui Mikis Theodorakis are mereu vitalitate, conferind o binevenită doză de euforie.
Un spectacol reuşit, plin de elan şi trăire autentică, desfăşurat în nocturnă, în Piaţa centrală a municipiului Cluj-Napoca! În perioada următoare, alte spectacole ale Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca vor fi disponibile on line aici.
NOTE
[1] Spectacolul Zorba a putut fi urmărit pe site-ul
https://operacluj.ro/spectacole/2019-2020/onlinezorba-20-martie-2020-18-00/