Soprana Diana Ţugui şi pianistul Mihai Diaconescu au oferit publicului de pretutindeni, un splendid Recital Rahmaninov, transmis online, în data de 1 august 2020, orele 18, de la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca.
Un recital de înaltă ţinută artistică, aşa cum ne-a obişnuit în apariţiile sale scenice această soprană foarte apreciată de către public.
Diana Ţugui [1] şi pianistul Mihai Diaconescu [2] au interpretat lucrări din creaţia lui Serghei Rahmaninov, pentru voce şi pian, precum: Insula (op. 14 nr. 2), Visul (op. 8 nr. 5), Te aştept (op. 14 nr. 1), Ape de primăvară (op. 14 nr. 11) ş.a.
Creaţia lirică a lui Serghei Rahmaninov pentru voce şi pian, catalogată cu număr de opus [3], cuprinde: Şase Romanţe op. 4 (1890-1893), Şase Melodii op. 8 (1894), Douăsprezece Romanţe op. 14 (1896) - toate, lucrări de tinereţe, Douăsprezece Romanţe op. 21 (1902), Cincisprezece Romanţe op. 26 (1906), Paisprezece Romanţe op. 34 (1912), aparţinând perioadei de maturitate şi Şase Poeme op. 38 (1916) - din perioada apogeului creaţiei romantice a compozitorului rus.
Stilul muzicii lui Serghei Rahmaninov, unul diafan, cutezător, dar totodată boem şi sensibil transpare în aceste lucrări vocale.
Dintre cele Douăsprezece Romanţe op. 14 doar patru sunt dedicate vocii de soprano: nr. 1. Wait for Thee (Te aştept); nr. 2. The Isle (Insula); nr. 7. Belive Me Not, Friend (Nu mă crede, prietene) şi nr. 11. Spring Waters (Apele de primăvară).
Soprana Diana Ţugui a cântat aceste Romanţe [3] în original, în limba rusă, cu o pronunţie excelentă. În romanţa Insula op. 14 nr. 2 - versurile sunt preluate din poemele renumitului romantic englez Percy Bysshe Schelley - melodia se desfăşura lent, în durate preponderent egale. Motivele muzicale se arcuiau culminând tensional pe cuvinte redând importanţa contemplaţiei, precum şi cromatica izbitoare - Din mare privesc insuliţa, ale sale verzi pante / Decorate cu o coroană densă de violete anemone. Minunat au sunat aceste suple valuri de intensitate, pe fondul dinamic general scăzut, oscilând între mezzoforte şi piano. Soprana Diana Ţugui şi pianistul Mihai Diaconescu au creat imagini marine prin intermediul sunetelor muzicale, timbrate delicat, acordând - aşa cum este şi firesc într-o miniatură vocală - o mare importanţă detaliului. De la vibrato-ul cald al vocii, la agogica elegantă şi până la filarea măiestrită a încheierilor de frază, totul era topit într-o atmosferă meditativă, ce te transporta din lumea acvatică în cea terestră, parcă erai şi tu, ascultătorul, acolo, de faţă. Epilogul pianului îndepărta imaginea insuliţei, tangajul fiind sugerat de suprapunerea unor ritmuri cu formule cuprinzând diviziuni excepţionale (triolete de optimi la mâna stângă), clipocind peste optimi binare calme (la mâna dreaptă), ce se estompau în triolete, aşezându-se pe acordul tonicii luminosului Sol major.
În romanţa Te aştept! op. 14 nr. 1, versurile lui M. Davidov vorbesc despre dor. Apusul de soare s-a stins şi vălurile nopţii cad la pământ şi sunt gata să ne ascundă. Leitmotivul aşteptării este construit cu o intervalică ce conţine salturi mari (sextă mare ascendentă şi descendentă), ceea ce sugerează o mare suferinţă. Recitativul se desfăşoară cu mare intensitate. Acele ritmuri punctate accentuau dramatismul. Rahmaninov a apelat aici la tehnica compoziţională dezvoltare prin eliminare, folosind doar capul de temă. Splendid a fost construită secţiunea Con moto, în care pianul induce un avânt, dinamizând discursul, prin arpegii suitoare în sextolete de şaisprezecimi, marcând prin accente expresive fiecare timp al măsurii. Un ultim strigăt disperat, punctul culminant al romanţei, reiterează obsedantul Te aştept, în fortissimo, solicitând registrul acut al solistei. prin acel si bemol din octava a doua. Apoi, pianul încheie miniatura în chip strălucitor.
Romanţa Ape de primăvară op. 14 nr. 11 se desfăşoară năvalnic, în Allegro vivace, în tonalitatea mi bemol major. Textul aparţine poetului rus Fiodor Tiutcev. Apogeul romanţei se plasează în arhifortissimo, în momentul în care soprana cântă în mod repetat perechea de cuvinte Primăvara şi anii! pe un arpegiu ascendent al acordului tonicii. După care, răsună versurile pline de entuziasm: Noi suntem mesagerii tineri ai primăverii, ea ne-a trimis înainte/Noi suntem mesagerii tineri ai primăverii, ea ne-a trimis mai departe. Ultima intervenţie vocală calmează mişcarea, care devine un Andante. Treptat, discursul muzical se accelerează: Şi zilele călduroase liniştite de mai şi dansul rotund uşor sunt pline de veselie. Pianul încheie în Allegro vivace, strălucitor această piesă avântată, plină de optimism. De altfel, aportul pianistic este unul foarte consistent pe parcursul întregii lucrări: arpegii rapide în valuri, imitând harpa, pasaje ce solicită din plin agilitatea interpretului acompaniator.
De-a lungul timpului, lucrarea lirică a atras mulţi solişti, dintre care amintim pe: Elisabeth Söderström - soprană şi Vladimir Ashkenazy - pian, Dmitri Hvorostovsky - bariton şi Ivari Ilja - pian, Galina Vishnevskaya - soprană şi Mstislav Rostropovich - pian, Nadejda Serdiuk -mezzosoprană şi Marika Novikova - pian, Natalija Katilienė - soprană şi Eglė Perkumaitė - pian, Eunhee Kang - soprană şi Amy Lee - pian. O minunată versiune a acestei romanţe a lui Serghei Rahmaninov a fost cea interpretată de Angela Gheorghiu şi Dan Grigore, la Ateneul Român din Bucureşti, în aprilie 2013.
Romanţele op. 8 cuprind şase piese: 1. The Waterlily (Nufăr); 2. Child, Thou art as Beautiful as a Flower (Copile, eşti la fel de frumos ca o floare; 3. Brooding (Clocitoare); 4. I Have Grown Fonof Sorrow (M-am îndrăgostit de durerea mea); 5. The Dream (Visul); 6. A Prayer (O rugăciune).
The Dream (Visul) este compus pentru voce de tenor, însă poate fi transpus şi pentru soprano. Versurile sunt de A.N. Pleşceev, după Henrich Heine. Romanţa lui Rahmaninov este o miniatură ce durează aproximativ un minut şi jumătate. Fluxul muzical alternează, în metru ternar, două tempo-uri: Allegretto şi Lento. Debutul inserează melodios: Aveam o patrie frumoasă, m-a hrănit, acolo m-a legănat / Dar acestea au fost doar un vis./ Sămânţa prieteniei era vie şi din toate părţile se auzeau cuvinte de dragoste./ Dar acestea au fost doar un vis.
Admiram calitatea sunetului pur emis de soprana Diana Ţugui. Mult rafinament, o stăpânire riguroasă a partiturii, expresivitate acaparantă, o energie pozitivă transmisă prin intermediul muzicii interpretate şi nu în ultimul rând, un gust estetic deosebit, care o călăuzeşte în fiecare frază muzicală. Pianistul Mihai Diaconescu a creat momente şi imagini deosebit de plastice, urmărind toate inflexiunile agogice ale solistei şi afirmându-şi pianistica înaltă, în secţiunile introductive ori concluzive ale acestor lucrări romantice, aparţinând lui Rahmaninov. Cei doi interpreţi au reuşit să echilibreze spontaneitatea cu proiecţia logic calculată din timpul pregătirii recitalului lor. Ei au simţit filonul de aur al muzicii lui Rahmaninov: melodismul. Însuşi compozitorul afirma: "Niciodată n-am să trădez de dragul a ceea ce consider a fi doar o modă, melodia (...) prin intermediul căreia percep lumea înconjurătoare."[5]
Seara de romanţe compuse de Serghei Rahmaninov, interpretate de soprana Diana Ţugui, solista Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, acompaniată de pianistul Mihai Diaconescu, sunt convins, a adus multă bucurie în sufletele auditorilor.
NOTE
[1] Soprana Diana Ţugui este născută în anul 1978, la Craiova. A studiat iniţial vioara, apoi pianul, la Liceul de Arte Marin Sorescu din oraşul natal. Apoi a studiat canto-ul la Colegiul Naţional de Muzică George Enescu din Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Interpretare Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa de Canto a profesoarei Sanda Şandru. A participat la masterclass-uri cu Viorica Cortez, Dalton Baldwin, Teresa Berganza şi Jaume Aragall. Este laureată a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale precum: Ionel Perlea (Marele Premiu-2001), Jaume Aragall (Premiul III, Spania-2008), Wilhem Stenhammar, Vox Artis (Premiul I, 2012) şi Elena Teodorini (Premiul I, 2012). A fost finalistă a Concursului Internaţional de Canto Renata Tebaldi de la San Marino. Repertoriul operistic al Dianei Ţugui cuprinde mai bine de douăzeci de eroine, dintre care pot fi amintite Violeta în Traviata, Lucia în Lucia di Lammermoor, Mimi şi Musetta în La Bohème, Elvira în I puritani, Adina în L'elisir d'amore. A jucat în roluri din spectacole cu Bal Mascat, Carmen, Rigoletto, Flautul fermecat, Nunta lui Figaro, Bărbierul din Sevilla, Turandot, Văduva veselă, Contesa Maritza, Liliacul. Artistă plurivalentă, pe lângă rolurile din operă în care s-a consacrat, soprana Diana Ţugui abordează cu mult succes şi genul vocal simfonic, opereta, liedul, având afinităţi şi cu musicalul. A fost solistă a Operei Române din Craiova. A colaborat cu toate filarmonicile şi teatrele de operă din ţară şi a avut numeroase apariţii pe scene importante ale Europei. În paralel cu activitatea interpretativă, Diana Ţugui a predat canto-ul la Departamentul de Muzică din cadrul Universităţii Craiova. În anul 2015 a fost încununată ca "Cea mai bună soprană" la Gala Operelor Naţionale, iar în 2018 a primit premiul Lya Hubic, pentru cea mai bună soprană. Diana Ţugui este doctorandă a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Actualmente, artista este solistă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, continuându-şi aceeaşi frumoasă carieră pe scenele europene. Soprana participă la numeroase concerte caritabile.
[2] Tânărul pianist Mihai Diaconescu s-a născut la Craiova, a studiat pianul la Liceul de Arte Marin Sorescu din oraşul natal, apoi a urmat cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Masteratul l-a făcut Academia de Muzică Sibelius din Helsinki (Finlanda). A concertat cu Filarmonica din München şi a susţinut recitaluri în săli precum: Kleiner Konzertsaal din Gasteig (Germania), Teatro Bibiena din Mantova, Villa Carlotta, lacul Como (Italia) şi Ateneul Român din Bucureşti. Printre modelele sale se află muzicieni precum Sviatoslav Richter, David Oistrah, Emil Gilels, Vladimir Horowitz, precum şi contemporanii Leonidas Kavakos, Daniel Barenboim şi Martha Argerich. Preferă operele scriitorilor Lev Tolstoi, Thomas Mann şi Gabriel Garcia Marquez.
[3] Romanţa, ca gen poetico-muzical abordează în general subiecte legate de amor, are darul de a crea o atmosferă duioasă, melancolică, intimistă, apelând la exclamaţii şi chemări şi mărturisiri directe ale unor sentimente comprehensibile. Este înrudiră cu liedul. Printre compozitorii care au scris romanţe vocale şi instrumentale, acompaniate fie de pian, harpă, trio, cvartet, orchestră de cameră sau simfonică, se numără: Claude Debussy, Gabriel Faurré, Jules Massenet, Camille Saint-Saëns, Ludwig van Beethoven, Antonin Dvořák şi Loïsa Puget.
[4] Serghei Rahmaninov a mai compus lucrări pentru voce şi pian, necatalogate cu număr de opus, precum: At the Gates of the Holy Cloister (La porţile Sfântului Claustru -1890), Nothing Shall I Say You (Nimic nu vă voi spune-1890), C'était en avril (Era în aprilie-1891), Dusk was Falling (Cădea amurgul-1891), Again you are Bestirred, my Heart (Din nou esti Bestirred, inima mea-1893), Song of the Disenchanted (Cântecul dezamăgitului-1893), Do you Remember the Evening? (Îţi aminteşti seara?-1893), The Flower Died (Floarea a murit-1893), Were you Hiccupping? (Ai fost oare?-1899), Night (Noapte-1900), From the Gospel of St. John (Din Evanghelia Sf. Ioan-1915).
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_compositions_by_Sergei_Rachmaninoff
[5] Iliuţ, Vasile: De la Wagner la contemporani, vol. IV Editura Muzicală, Bucureşti, 1998, pag. 14, cit#nd din Boris Asafiev - Scrieri alese. E.S.P.L.A., 1960
*Fotografia sopranei Diana Ţugui a fost preluată de pe site-ul
http://operanb.ro/artist/diana-tugui-soprana/
**Fotografia lui Serghei Rahmaninov a fost preluată de pe site-ul
https://es.wikipedia.org/wiki/