Close-up Federico Fellini prezintă şase dintre bijuteriile sale cinematografice, multe dintre ele restaurate digital: I Vitelloni, La dolce vita, 8½, Giulietta degli spiriti, Amarcord, La voce della luna. Maestru al fanteziei, memoriei şi dorinţei, Fellini a lăsat în urmă peste 20 de filme flamboiante, impresionante vizual şi traversate de o melancolie inconfundabilă. Contribuţia unică la cinematografia mondială i-a fost răsplătită cu statuete onorifice la Cannes, Veneţia şi premiile Oscar, dar şi indirect, prin nenumăratele creaţii care-l citează drept inspiraţie.
"Nu există final. Nu există început. Există doar pasiune infinită pentru viaţă", spunea Fellini. Născut pe 20 ianuarie 1920 la Rimini, regizorul care avea să devină o emblemă a secolului 20 şi-a cultivat de timpuriu talentul de caricaturist. Mai târziu, inspirat de imaginea jurnalistului din filmele americane, a decis să exploreze lumea presei. Primii paşi în lumea filmului i-a făcut ca scenarist, puţin după împlinirea vârstei de 20 de ani. În 1947 era nominalizat pentru prima dată la Oscar, cu scenariul lui Roma, città aperta, dezvoltat cu Sergio Amidei şi Roberto Rossellini. Au urmat 11 nominalizări şi patru statuete Oscar pentru film străin, Globuri de Aur, Palme d'Or la Cannes pentru La dolce vita şi trofee la Veneţia.
Filmele sale conţin adeseori trimiteri autobiografice - le regăsim şi în I Vitelloni (1953), al treilea din cariera sa, despre maturizarea târzie a tinerilor în universul micilor oraşe italiene, cu cinci prieteni surprinşi în momente-cheie ale vieţii lor. Filmul a lansat cariera unuia dintre cei mai populari actori italieni, Alberto Sordi. La dolce vita (1960) i-a asigurat locul în topul celor mai influenţi cineaşti ai tuturor timpurilor. Un uriaş succes de box-office, cu Marcello Mastroianni şi Anita Ekberg în scene devenite iconice, filmul e un comentariu acid despre cultura nocivă a faimei şi decadenţa morală a Europei. Fermecătorul Mastroianni este alter-ego-ul regizorului în 8½ (1963), o capodoperă despre blocajul artistic al unui cineast şi despre culisele cinema-ului.
De succes s-a bucurat şi Giulietta degli spiriti (1965), o apariţie senzaţională pe marele ecran a Giuliettei Masina, partenera sa de viaţă, în rolul unei soţii înşelate care îşi explorează subconştientul, prilej pentru scene flamboiante, carnavaleşti - una dintre temele favorite ale lui Fellini.
Impactul pe care l-a avut mutarea sa de la Rimini în capitala Italiei, la 19 ani, l-a inspirat să creeze mai târziu Roma (1972), un portret impresionist al oraşului, un caleidoscop de senzaţii, locuri şi oameni. Comedia Amarcord (1973), în schimb, este o rememorare nostalgică a vieţii din Rimini, traversată de personaje excentrice, ironizând "eterna adolescenţă'' a italienilor sub influenţa fascismului şi a Bisericii.
În drama muzicală E la nave va (1983), o fabulă despre război, filmată în studio şi impresionantă vizual, un grup de aristocraţi conduce pe ultimul drum o mare cântăreaţă de operă. Atmosfera se schimbă radical odată cu apariţia unor refugiaţi de război. Din ediţia de vară TIFF nu va lipsi nici La voce della luna (1990), ultimul său film. Pelicula reafirmă stilul care l-a consacrat pe creatorul absolut al cinematografiei italiene, într-o aventură fantastică în căutarea idealului feminin.
Il traditore, r. Marco Bellocchio
Cei care caută să afle ce e nou în cinema-ul italian au în secţiunea Focus Italia o selecţie puternică de titluri apreciate în marile festivaluri. De la Cannes vine Il traditore, noul film al lui Marco Bellocchio, distribuit de Independenţa Film. Biografia fascinantă a lui Tommaso Buscetta, supranumit "regele celor două lumi", după ce a devenit primul informator infiltrat în mafia siciliană a anilor '80, a fost campioana ediţiei din 2020 a premiilor David di Donatello. Favolacce / Bad Tales, de Damiano şi Fabio D'Innocenzo, a surprins în 2020 juriul şi publicul de la Berlin cu o viziune sumbră a realităţii din suburbiile italiene, premiată cu Ursul de Argint. O surpriză va fi şi Simple Woman (r. Chiara Malta), co-produs de Ada Solomon, despre încercarea unei cineaste de a realiza în România un film despre o actriţă pe care o idolatrizează, şi în care artista de origine română Elina Löwensohn îşi joacă propriul rol.
Simple Woman, r. Chiara Malta
Fanii dramelor istorice nu pot rata Martin Eden (r. Pietro Marcello), distribuit de Independenţa Film, bazat pe nuvela autobiografică din 1909 a lui Jack London şi pentru care Luca Martinelli, "o forţă a naturii" în rolul principal, a câştigat premiul de interpretare la Veneţia. Tot de la Veneţia vine şi Sole, debutul semi-autobiografic al lui Carlo Sironi, despre doi tineri care experimentează o versiune bizară a vieţii de familie în rolul de părinţi-surogat. O incursiune în viaţa de familie afectată de contextul social oferă Vivere (r. Francesca Archibugi), pe care cinefilii îl vor urmări în premieră în România la TIFF.
***
Abonamentele TIFF au fost repuse în vânzare. Posesorii celor trei tipuri de carduri TIFF - X-Card, SuperCard şi Iron Card - au 48 de ore la dispoziţie pentru a-şi procura în avans bilete la orice film sau eveniment special din program. Totodată, cardurile oferă acces la un număr de proiecţii şi evenimente speciale. Abonamentele pot fi achiziţionate pe tiff.eventbook.ro şi, în curând, pe aplicaţia oficială TIFF 2020. Cei care şi-au păstrat abonamentele cumpărate la începutul anului le pot folosi pentru noile date.
***
Ne puteţi urmări pe:
tiff.ro | FB: TransilvaniaIFF | Instagram | Youtube
Filme oricând şi oriunde pe teritoriul României, pe TIFF Unlimited: unlimited.tiff.ro.
***
Festivalul Internaţional de Film Transilvania este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia Festivalul de Film Transilvania.
Descarcă broşura şi programul TIFF 2020 aici.