iulie 2021
Druk / Another Round
Druk / Another Round / Încă un rând (2020) de Thomas Vinterberg construieşte prin câteva elemente strecurate în trailer o serie de aşteptări, prefigurându-se ca un film cu o anume doză de agresivitate şi grotesc, un film impregnat de o brutalitate latentă, un film serios, fără prea mult loc pentru umor. Dar răstoarnă totul chiar din scena de deschidere, o scenă adesea valorificată şi în reclame la bere, anume o scenă clasică a finalului de an sărbătorit cu băutură de către absolvenţi şi profesori, dar redată aici într-o variantă cu semnificative variaţiuni (adevărul este că o reclamă eficientă poate fi construită chiar şi pe baza unui mesaj aparent contradictoriu, filmul în sine fiind mai degrabă un exemplu de "aşa nu" în ceea ce priveşte consumul de alcool.)

Martin (protagonistul, jucat de nimeni altul decât Mads Mikkelsen, actorul danez recunoscut - înainte de Druk / Another Round, care se prefigurează a fi o nouă referinţă pe termen lung - din rolul Le Chiffre din Casino Royale, unul din filmele seriei James Bond, rolul doctorului Struensee din En kongelig affære / A Royal Affair sau serialul Hannibal în care a reluat personajul făcut celebru de Anthony Hopkins, dar mai ales prin rolul principal din complexul şi intrigantul Jagten / The Hunt) este profesor de istorie la o clasă ce urmează a termina cei 4 ani la un liceu din Copenhaga, iar cei mai buni prieteni îi sunt colegii lui de muncă, un profesor de sport, unul de muzică şi unul de psihologie. La aniversarea unuia dintre ei, prima discuţie se concentrează asupra monotoniei vieţii cu care se confruntă Martin, atât la şcoală, cât şi în familie. Apoi însă somelierul restaurantului în care sărbătoresc le vorbeşte despre băuturile rafinate care se servesc alături de caviar, fapt care stârneşte o serie de discuţii despre posibilele implicaţii ale consumului controlat de alcool. Discuţia continuă cu invocarea unui studiu al unui psiholog renumit care afirmă că omul s-a născut cu un deficit de 0,5 la mie alcool în sânge, aşadar această cantitate ar trebui - teoretic - să aducă beneficii nebănuite dacă ar fi îngurgitată periodic, mărind creativitatea şi relaxarea celui care o consumă. Prin suprapunerea celor două discuţii, la această aniversare începe elaborarea unui experiment al celor patru: DRUK - binge drinking, menit să alunge monotonia prin crearea unor versiuni îmbunătăţite a celor patru.

Inspiraţi de Hemingway care bea în fiecare zi până la ora 20 pentru a putea scrie în ziua următoare, Martin şi ceilalţi profesori îşi propun să-şi menţină o alcoolemie de 0,5 la mie constantă pe perioada programului de lucru de la şcoală, fără a bea în restul zilei. Începutul e unul promiţător, Martin pare să îşi repare nu doar problemele cu elevii care se plângeau că materia le este predată foarte confuz, dar şi pe cele de acasă, cumva reuşeşte să se apropie de soţia sa ca atunci când erau tineri. Văzând că şi celorlalţi le merge foarte bine, la următorul consiliu, prietenii hotărăsc să mărească treptat, de dragul studiului început, cantitatea de alcool din sânge şi tot astfel, progresiv, să ajungă la limita maximă a beneficiilor posibile. Însă, odată cu creşterea limitei, totul pare că începe să se ducă de râpă, iar problema pe care niciunul nu o prevăzuse, dar cu care ajung rapid să se confrunte, este alcoolismul.

Filmul ilustrează foarte bine falia dintre consumul regulat şi consumul cronic, surprinde foarte bine reacţiile subiecţilor experimentului, observă tranziţia dintre bunăstare şi dependenţă pe măsură ce consumul se prelungeşte şi arată consecinţele momentului în care alcoolul pune stăpânire pe unul dintre prieteni, profesorul de sport, care îşi pierde controlul. Protagonistul, Martin, care pare că e cel mai calculat dintre toţi, ajunge în punctul de pierdere a controlului doar atunci când îşi atinge voit limita, dar ulterior el este cel care le ia celorlalţi sticla de la gură şi îi convinge să renunţe la alcool. În cursul experimentului, ca urmare a unei discuţii aprinse provocate de starea sa de beţie, Martin află că a fost înşelat pentru că a fost absent faţă de soţie timp de ani de zile, absenţă accentuată de starea sa din ultimele săptămâni. Dar există şi un revers al medaliei, elevii săi promovează cu toţii examenul final în urma lecţiilor primite de la "noul" Martin, cel dezinhibat de experiment. Mesajul e deci ambiguu, fără a se apăsa prea tare pe vreun moralism exagerat, dar şi fără a se face reclamă alcoolului. În finalul filmului, Martin primeşte mesaje de la soţia sa prin care ni se dă de înţeles că se prefigurează împăcarea, astfel că totul ajunge - mai mult sau mai puţin - la echilibrul iniţial, deşi parcursul nu este lipsit de sacrificii.

În final, filmul nu pare să încurajeze obiceiul băuturii la nici un nivel, chiar dacă sunt radiografiate - gradual - stadiile prin care trece un subiect la diferite alcoolemii în sânge. La fel ca orice exces, consumul regulat de alcool nu poate fi controlat aşa cum ne-am dori şi - deşi menţinerea alcoolemiei de 0,5 la mie constantă ar putea părea că aduce un plus în mai toate aspectele vieţii - filmul Druk / Another Round sugerează că nu e nevoie de un astfel de stimul, că totul depinde de voinţa fiecăruia de a îndrepta lucrurile, de a ieşi din monotonie, de a da un sens vieţii sale (de altfel studiul invocat în film e pură ficţiune, în realitate neexistând nici o cercetare cu un astfel de rezultat).

Rolul profesorului de istorie i se potriveşte mănuşă lui Mads Mikkelsen, cu atât mai mult cu cât se identifică perfect, prin originea daneză, cu stilul de viaţă, cu problemele sociale atinse, cu subtilităţile şi referinţele istorice şi culturale inserate de-a lungul filmului. Tema e cu atât mai interesantă cu cât se poate trasa o paralelă între dimensiunea mitico-legendară a Danemarcei şi realitatea contemporană - de-a lungul timpului, alcoolul a fost un leitmotiv între vikingi, iar tradiţiile lor sunt conectate printr-o astfel de cutumă socială. Iar în prezentul arătat în film se pare că tot alcoolul este - deopotrivă - element de legătură şi dezbinare. Iar între Danemarca şi noi, probabil că nu e chiar aşa de mare diferenţă.



Regia: Thomas Vinterberg Cu: Mads Mikkelsen, Thomas Bo Larsen, Lars Ranthe, Magnus Millang, Maria Bonnevie, Helene Reingaard Neumann, Susse Wold

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus