Filmele româneşti premiate la Veneţia şi San Sebastián, în premieră naţională la Les Films de Cannes à Bucarest, 2021

Les Films de Cannes à Bucarest şi-a făcut o tradiţie din prezentarea, în avanpremieră, a celor mai importante şi mai premiate producţii cinematografice româneşti ale sezonului. Cu o recoltă de toamnă bogată şi hrănitoare, publicul bucureştean se va putea bucura de un maraton autumnal excepţional şi de neratat.
 
 Vigoarea şi diversitatea cinematografiei autohtone sunt, se pare, inepuizabile, lucru observat şi de presa internaţională: "generaţia noul val românesc continuă să-şi extindă repertoriul tematic şi stilistic" a scris prestigiosul Screen Daily, iar Gaia Furrer, directorul artistic al competiţiei Giornate degli Autori, a declarat pe scena festivalului de la Veneţia că România îşi confirmă reputaţia de "spaţiu cu imagini şi poveşti pline de vitalitate".

Les Films de Cannes à Bucarest acordă şi în 2021 un premiu desemnat prin votul publicului pentru Cel mai bun film românesc din secţiunea Avanpremierele Toamnei. Premiul în valoare de 2.500 euro, acordat de DACIN SARA, este oferit producătorului pentru a susţine lansarea filmului pe ecranele româneşti.

În această selecţie care va entuziasma toate tipurile de cinefili vom descoperi genuri, preocupări şi tonuri diferite, însă aceeaşi forţă de sugestie. Vom regăsi nume consacrate, dar şi talente proaspete, inovatoare şi deloc timide. Vom putea vedea drame şi documentare psihologice, introspective, în formule originale, filme satirice despre criza vârstei mijlocii şi poveşti metafizico-detectiviste despre miracole fragile, contemplaţii profunde sau ludice asupra condiţiei umane, istorii fierbinţi despre delfini, familii disfuncţionale, discriminare, dependenţe şi destine blocate, fabule eco şi sociale, lovituri în plex şi umor subtil, personaje feminine puternice, masculinitate fragilă. Pelicule care, în mod sigur, vă vor pune multă vreme pe gânduri şi care vor provoca discuţii aprinse, aşa cum ne aşteptăm de la un cinema provocator, inconfortabil, lipsit de compromisuri.

Crai Nou (regia Alina Grigore), câştigătorul trofeului suprem Scoica de Aur la recent încheiatul Festival de la San Sebastián, urmează parcursul psihologic al unei fete spre procesul ei de dezumanizare. În timp ce încearcă să plece la studii în Bucureşti şi să scape de presiunile familiei sale, Irina se metamorfozează din victimă în agresor ca urmare a diferitelor forme de violenţă la care e supusă. O experienţă sexuală ambiguă cu un artist îi dă puterea să lupte împotriva tensiunilor domestice şi să fugă în Bucureşti. Crai Nou este o dramă psihologică despre familie, sex şi un pic de sânge. "Debutul memorabil" e salutat şi de critica internaţională prin celebra publicaţie Screen Daily: "În timp ce generaţia noului val românesc continuă să-şi extindă repertoriul tematic şi stilistic, debutanta Grigore ne oferă propria sa variaţie eliptică, percutantă, asupra fundamentului realist al mişcării, cu efect revigorant. Crai Nou combină nervul, umorul subtil şi o superbă interpretare principală a lui Ioana Chiţu pentru o declaraţie foarte promiţătoare."
Imaculat, debutul în lungmetraj al regizorilor Monica Stan şi George Chiper-Lillemark s-a întors de la Veneţia cu premiul pentru Cel mai bun debut - Luigi De Laurentis Award Lion of the Future, Cel mai bun film din secţiunea Giornate degli Autori şi Cel mai bun scenariu Autrici under 40. Gaia Furrer, directorul artistic al competiţiei Giornate degli Autori, a declarat pe scenă: "Imaculat este o poveste despre fragilitatea multor fiinţe umane, dar mai ales despre discriminarea femeilor care, din păcate, există încă în interiorul şi în afara zidurilor oricărei comunităţi".
 Filmul este povestea Dariei, care intră într-o clinică de dezintoxicare ca să se lase de heroină. Inocenţa ei o salvează de avansurile bărbaţilor din interior şi în mod surprinzător aceştia îi oferă protecţie. Admirată şi ocrotită de toţi, Daria se bucură de atenţie, până când află că orice tratament special se plăteşte pe măsură. Pelicula este profund autobiografică: "Aveam 18 ani când am ajuns la dezintoxicare şi am fost şocată de cât de bine m-am simţit înăuntru. În mediul meu de clasă mijlocie, eu eram cea coruptă. Aici, printre alţi drogaţi, mă simţeam specială. Fiind doar o adolescentă nesigură, am fost instantaneu captivată.", declară co-regizoarea care are un background în psihologie.

Miracol, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri (Periferic, Neidentificat), vine direct de la cea de-a 78-a ediţie a Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, fiind primul lungmetraj românesc într-o secţiune competiţională la acest festival în ultimii 12 ani. Împărţit în două capitole, Miracol o urmăreşte pe tânăra novice Cristina (Ioana Bugarin) în timp ce se strecoară afară dintr-o mănăstire izolată, pentru a merge la un spital din oraşul vecin. Nereuşind să-şi rezolve problemele, se întoarce seara şi întâlneşte o soartă cumplită pe drum. A doua parte a filmului îl are în centru pe Marius (Emanuel Pârvu), detectivul de poliţie însărcinat cu soluţionarea cazului ei. Marius reface călătoria Cristinei, pas cu pas - într-o structură perfect oglindită. Investigaţia detectivului aduce la lumină indicii şi confesiuni care conduc nu numai înspre adevărul greu de înţeles din spatele acţiunilor Cristinei, ci şi la un posibil miracol. Apetri declara într-un interviu pentru Cineuropa că, "paradoxal, mediul cinematografic în sine, atunci când e folosit într-un anume fel, e singura modalitate prin care un miracol poate fi articulat şi transmis spectatorilor. Atunci când eşti creativ, cel mai bun lucru e să găseşti un curs şi să te laşi purtat de val. Nu sunt interesat doar în poveşti, ci şi în felurile în care pot fi spuse ele".
 
Os de peşte, coproducţia bulgaro-română, este o percutantă fabulă eco despre Bulgaria de astăzi. Ivo, concesionarul unui camping de la malul mării, refuză să îngroape un nou delfin eşuat în zonă. De data aceasta vrea dreptate şi este hotărât să pornească o anchetă pentru că, din păcate, corpul delfinului este ciuruit de gloanţe. Ivo, alături de locuitorii din camping, intră într-un război mocnit cu autorităţile, dar acestea nu prea vor să aibă de-a face cu cazul. "Ce mă interesează e această mentalitate escapistă care refuză să se confrunte cu problemele presante sau să găsească soluţii", mărturiseşte regizorul. Site-ul Cineuropa descrie pelicula ca importantă pentru că "abordează diviziunea din societatea bulgară dintre cei loiali sistemului şi cei care decid să trăiască la marginea lui".

În documentarul O iubire mică, nesemnificativă, Larisa Crunţeanu, o fostă actriţă TV revizitează personajele şi actorii cu care a jucat într-o populară telenovelă românească la câţiva ani de la difuzarea emisiunii. Actorii retrăiesc experienţa trăită împreună pe platou, parcurgând poveştile, trădarea şi nebunia care le-a alcătuit viaţa pe ecran. În timp ce reflectează asupra rolurilor lor ca parte dintr-un triunghi amoros nebun, absurdităţile reality-tv-ului ficţionalizat devin din ce în ce mai vizibile. Au fost doar instrumente într-o poveste scrisă de o mână invizibilă sau au reuşit să creeze o poveste umană prin propriile lor mijloace modeste?

La răscruce, într-un mare impas existenţial, se află şi Nea Jorj, tehnicianul laboratorului foto analog de la departamentul de film al UNATC care este protagonistul unui documentar observaţional ce îmbină o istoria (aparent) mică, personală, cu analize perspicace despre climatul macro-social. Sub semnul modernizării, Nea Jorj urmează să fie înlocuit de noua conducere, ceea ce va pune capăt carierei sale de-o viaţă. Lupta lui Jorj de a-şi păstra slujba devine o chestiune de viaţă şi de moarte, mai mult decât o tranziţie tehnologică aşa cum o motivează conducerea universităţii. În procesul filmării acestui documentar hibrid observaţional şi participativ, Jorj porneşte o prietenie neaşteptată cu regizorul şi fotograful Dragoş Hanciu. În paralel cu protestele anticorupţie din 2017 din România, Omul cu umbra propune o privire umanistă asupra unei instituţii care funcţionează ca o oglindă a autorităţilor care conduc ţara.

În urma unui atelier de explorare personală, Mihai şi Octavia - doi tineri cu vieţi complet diferite, decid să înceapă o inconfortabilă şi dureroasă călătorie către ei înşişi. De-a lungul acestui proces, folosindu-şi vocea în moduri nemaiîntâlnite de ei până atunci, şi unul şi celălalt se confruntă cu amintiri, emoţii şi tipare care i-au ţinut ancoraţi în trecut. Călăuziţi de terapeutul Jean-René Toussaint şi de puternica lor dorinţă de a îşi regăsi libertatea interioară, cei doi ajung să realizeze că, în mod neaşteptat, întâlnirea cu ei înşişi îi aduce mai aproape de cei pe care îi iubesc. Originalul şi răvăşitorul documentar rezultat se numeşte În mijlocul meu, vocea şi este realizat de Andra Chiriac Hera, care declară: "Sigur că vocea funcţionează în film ca o metaforă a sinelui nostru. Nu doar pentru că a-ţi iubi vocea înseamnă să iubeşti ceea ce eşti, să te asculţi, să-ţi dai ascultare. Dar mai ales pentru că în voce se reflectă emoţiile reprimate, tensiunea pe care ne-o cere efortul de a le ţine sub control, măştile pe care le punem".

În Lebensdorf, al doilea lungmetraj al lui Vali Hotea, care rulează în afara competiţiei la Les Films de Cannes à Bucarest, Ducu Dobrescu, scriitor, se confruntă cu un divorţ şi criza vieţii mijlocii. El pleacă din Bucureşti pentru a prelua o rezidenţă de creaţie la Berlin şi astfel ajunge să penduleze între două ţări şi două femei: Andra, soţia sa temperamentală, şi Giulia, marea lui dragoste din tinereţe, stabilită acum într-un sat ecologic din Germania - Lebensdorf. În încercarea de a-şi reconstrui viaţa, Ducu va trece printr-o serie de întâmplări când mai stranii, când mai amuzante, dar probabil revelatoare.
 
În 2021, nu mai puţin de opt scurtmetraje rotunjesc programul Avanpremierelor Toamnei şi prezentate în două sesiuni în ultimul weekend al festivalului:

Interfon 15 (r. Andrei Epure) - Semaine de la Critique 2021
When Night meets Dawn (r. Andreea Borţun) - Quinzaine des Réalisateurs 2021
Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste (r. Carina Dasoveanu) - premiat în cadrul Cinéfondation, Cannes 2021
Nanu Tudor (r. Olga Lucovnicova) - Ursul de aur pentru Cel mai bun scurtmetraj, Berlin 2021
Caricaturana (r. Radu Jude) - Festivalul de Film Internaţional de la Locarno 2021
Plastic semiotic (r. Radu Jude) - Festivalul de Film Internaţional de la Veneţia 2021
Planuri de vacanţă (r. Alexandru Mironescu) - Cel mai bun scurtmetraj studenţesc, Festivalul de Film Internaţional de la Sarajevo 2021; Festivalul de Film Internaţional de la San Sebastian 2021
Acelaşi vis (r. Vlad Petri) - Menţiune specială, Festivalul de Film Internaţional de la Sarajevo 2021

Nu rataţi, deci, întâlnirea cu cel mai nou, mai premiant şi mai însufleţit cinema autohton care nu numai că nu se lasă intimidat de vremuri complicate şi confuze, ci chiar îşi trage seva de aici, reinventându-se mereu.

Între 23 şi 31 octombrie 2021 vă aşteptăm la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României pentru a descoperi Avanpremierele Toamnei.

Pe www.filmedefestival.ro puteţi afla mai multe despre filmele anunţate şi, în curând, detalii despre programul festivalului şi punerea în vânzare a biletelor.
  
Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiţie al evenimentului.
Inspirat de: UniCredit Bank
Cu sprijinul: Sun Wave Pharma, Apa Nova, Groupama, Dacin Sara, Mercure Hotels, Catena
Proiect cultural finanţat de: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD, Ambasada Franţei şi Institutul Francez din România
Maşina oficială: Renault
Cafeaua festivalului: Nespresso
Festival hub: Lokal
Parteneri: Muzeul Naţional de Artă al României, Cinema Muzeul Ţăranului, Cinemateca Română, Avanpost, Multimedia Est, Europa Cinemas, Serve, Librăriile Cărtureşti, Grădina Verona, Eventbook
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
Parteneri media: Zile şi Nopţi, Cinemap, Cinemagia, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, Movie News, LiterNet, The Institute, ELLE, Senso TV, Tonica, AARC, CineGhid, Munteanu, Films in Frame, Radio România Cultural, Blitz TV, Dentsu
Partener cultural: RFI România
Cea de-a 12-a ediţie Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociaţia Cinemascop şi Voodoo Films.
Proiect cofinanţat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul programului Bucureşti - Oraş deschis 2021. Pentru informaţii detaliate despre Programul de finanţare al Primăriei Municipiului Bucureşti prin ARCUB, puteţi accesa www.arcub.ro