În 2021, Cristian Mungiu a fost preşedintele juriului Semaine de la Critique de la Cannes, reprezentanţii secţiunii subliniind că regizorului român i s-a oferit preşedinţia juriului celei de-a 60-a ediţii pentru că parcursul său cinematografic este strâns legat de cel al Festivalului de la Cannes. În cinci filme de lungmetraj, toate prezentate pe croazetă, Cristian Mungiu "a construit o operă extrem de marcată de istoria ţării sale."
Dintre filmele selecţionate în Semaine de la Critique, Les Films de Cannes à Bucarest aduce în premieră naţională cele trei titluri premiate de juriul condus de regizorul român:
Feathers, regia Omar El Zohairy, Grand Prix Nespresso, ne face cunoştinţă cu o mamă pasivă, aproape invizibilă, dedicată trup şi suflet soţului şi copiilor săi care este prizoniera unei existenţe monotone, punctată de sarcini banale şi repetitive. Un simplu truc de magie merge prost la ziua de naştere a fiului său de patru ani şi declanşează o avalanşă de dezastre absurde şi improbabile. Magicianul îi transformă soţul, un tată autoritar, într-o găină. Mama nu are altă opţiune decât să-şi asume rolul de cap al familiei. Luptându-se pentru supravieţuirea ei şi a copiilor, ea devine treptat o femeie independentă şi puternică.
"O captivantă poveste absurdă, din ce în ce mai neagră, despre o eliberare treptată", scrie Variety, iar Screen International e de părere că "pentru un film despre bărbaţi şi găini, Feathers revelează multe despre femeile din societatea egipteană."
Înainte de-a debuta în lungmetraj, egipteanul Omar El Zohairy a fost asistentul de regie al unor mari regizori egipteni, printre care Yousri Natrallah. În 2011, a regizat primul său scurtmetraj, Breathe Out (Zafir), care a primit Premiul special al juriului la Festivalul de Film din Dubai. Al doilea scurtmetraj al său, The Aftermath of the Inauguration of the Public Toilet at Kilometer 375, realizat în 2014, este primul film egiptean selectat la Cinéfondation du Festival de Cannes, urmând să primească numeroase premii la festivalurile din întreaga lume.
Rien à foutre, regia Julie Lecoustre şi Emmanuel Marre, câştigătorul premiului Fondation Gan à la Diffusion pentru distribuţie "e o completă nebunie ce te face să râzi în hohote, în timp ce livrează mantre corporatiste existenţialiste de un umor sec", scrie Film of the Week. O însoţitoare de zbor de 26 de ani trăieşte fiecare clipă fără să se gândească la consecinţe, fidelă pseudonimului său de pe Tinder, «Carpe Diem». Lucrurile se vor complica însă în acest "debut straniu şi fermecător", Hollywood Reporter. Filmul face parte şi din secţiunea Focus Belgia a festivalului.
Acţiunea din Olga, regia Elie Grappe, câştigătorul premiului SACD, se petrece în 2013. O gimnastă de 15 de ani se împarte între Elveţia, unde se pregăteşte pentru Campionatul European şi Ucraina, unde mama ei, un jurnalist, relatează evenimentele Euromaidan. "Folosindu-se de gimnaşti reali ca să debuteze pe teren sigur, regizorul Elie Grappe prezintă un portret psihologic fascinant al unei tinere atlete dedicate, în prag de a obţine performanţa sportivă" este verdictul publicaţiei Screen International, iar La Estatuilla crede că "regia ieşită din comun a lui Grappe generează o atmosferă, tensiune şi frustrare care captează complexităţile psihologice ale unei gimnaste adolescente".
Elie Grappe a studiat muzică clasică timp de zece ani la Conservatoire National de Lyon, apoi, în 2011, s-a alăturat Departamentului de Cinema de l'École Cantonale d'art de Lausanne, unde a absolvit în 2015. Aici a regizat Répétition, apoi scurtmetrajul Suspendu, ambele selectate la mai multe festivaluri internaţionale, Olga fiind debutul său în lungmetraj.
Una dintre surprizele celei de-a 12-a ediţii Les Films de Cannes à Bucarest este Retrospectiva Sergei Loznitsa. Ucrainianul a realizat, din 1996 şi până în acest moment, 11 documentare care au primit numeroase premii internaţionale şi naţionale. Blockade (2005), documentarul său de montaj, este bazat pe imagini de arhivă din Leningradul asediat în timpul celui de-al doilea război mondial. În 2010, primul său lungmetraj de ficţiune, My Joy, a fost prezentat în competiţia oficială de la Cannes, unde a primit Premiul pentru regie. Cea de-a doua ficţiune a sa, In the Fog, cu sublima imagine a operatorului Oleg Mutu, a fost şi ea selecţionată în competiţia oficială. În 2014 se reîntoarce la documentar cu aclamatul Maidan, despre lupta pentru liberate a poporului său, iar 2018, docu-ficţiunea Donbass e selecţionată în Un Certain Regard.
Prin filmografia sa, regizorul a reuşit să examineze multe momente dificile şi conflictuale din istoria sovietică şi post-sovietică a statelor baltice. "Fie că e vorba de ficţiune, documentar observaţional sau de colaj cu materiale de arhivă, opera sa e preocupată de felul în care individualitatea e uzurpată de mase sau de felul în care aceste organisme colective sunt manevrate de-a lungul istoriei. În documentarele sale, Loznitsa reiterează teza că evenimentele înregistrate vor rezista mereu unei naraţiuni liniare." (Mubi.com)
Documentarul Babi Yar, Context a fost prezentat în 2021 la Cannes, într-o proiecţie specială. Sfârşit de septembrie 1941. O unitate specială a armatei naziste ucide prin împuşcare, în râpa Babi Yar din apropierea Kievului, 33.771 de evrei, fără nicio împotrivire din partea populaţiei locale. Cu ajutorul imaginilor de arhivă, documentarul reconstruieşte şi aproximează vizual contextul acestei tragedii, dar şi ocupaţia nazistă în Ucraina pe durata deceniului următor. Când memoria se transformă în uitare şi când trecutul contaminează viitorul, revine cinema-ului sarcina de a spune adevărul.
Austerlitz se întreabă cum e mai bine să rememorăm istoria. Într-o manieră pur observaţională, cu o austeritate ce l-ar fi făcut invidios şi pe maestrul documentarist Frederick Wiseman, regizorul plasează câteva camere ascunse în diferite puncte din lagărul de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau şi înregistrează, fără comentariu, în planuri secvenţă lungi, alb-negru, hoardele de turişti fără ţintă, nerăbdători, obosiţi, plictisiţi. "Oamenii care veneau aici acum 40 de ani, veneau cu alt scop decât cei de acum", spune Loznitsa într-un interviu pentru The New York Times. "Acum, nu-şi mai amintesc şi cred că nici măcar nu înţeleg unde sunt şi despre ce e locul ăsta". Mesajul filmului nu e condamnarea unor indivizi, ci a unei întregi experienţe care n-ar trebui să fie una ca oricare alta. "Cred că trebuie să fie ca într-o biserică", spune regizorul în acelaşi interviu. "Dacă vrei să te rogi pentru sufletele tuturor celor îngropaţi în ţărâna de aici, atunci vino."
State Funeral e culminarea obsesiilor cinematografice ale lui Loznita, un film despre moartea unui singur om care a afectat vieţile altor zeci de milioane. Din nou, Loznitsa foloseşte un monumental material de arhivă: a avut acces la aproximativ 300 de role de filmări realizate în timpul serviciului funerar al lui Iosif Stalin din 1953, supravegheate de şase regizori sovietici proeminenţi şi captate de-a lungul Uniunii Sovietice. Aceste imagini, multe dintre ele înregistrate pe o superbă peliculă color, erau destinate unui documentar intitulat The Great Farewell care a fost proiectat doar o dată, în 1953, şi a fost interzis imediat după moartea dictatorului, pentru că tot ce reamintea de cultul personalităţii lui Stalin era considerat un tabu periculos. "Loznitsa a transformat tot acest material ideologic într-un eseu intelectual provocator care învinge propaganda cu propriile arme expunând, printre altele, cum mulţimea perplexă participa în ceea ce ar putea fi descris precum un doliu performativ, ritualizat. E momentul în care sufletul Uniunii Sovietice evadează din propriul său trup" - Mubi.com.
Puţini actori îşi merită cu adevărat eticheta de "monstru sacru", dar marele nostru Victor Rebengiuc se numără, cu siguranţă, printre ei. Această veritabilă instituţie artistică a împlinit 88 de ani. Cu acest prilej, Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează într-o gală care dă ocazia publicului să petreacă 88 de minute cu Victor Rebengiuc care va fi în conversaţie cu Cătălin Ştefănescu la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României vineri, 29 octombrie 2021, de la ora 19:30.
Mai mult, spectatorii îi vor putea admira enormul talent într-o retrospectivă ce cuprinde trei dintre capodoperele în care a jucat, toate prezente la vremea lor la Cannes şi devenite clasice: Pădurea Spânzuraţilor (Premiul pentru regie, 1965), Prea târziu (competiţia oficială, 1996) şi Balanţa (proiecţie specială, 1991). "În fiece apariţie a lui Rebengiuc există o încordare de frânghie gata să se rupă. Rareori filmul a dat peste un interpret de asemenea intelectualitate colţuroasă, tăioasă chiar dacă nu ştii cum să o apuci, peste un om atât de ars pe dinăuntru, atât de făcut pentru film. Şi cum un film adevărat este o scufundare în adâncuri de suflet, celor mai mulţi le trebuie masca de respirat. Lui Rebengiuc nu-i trebuie" - Aurel Bădescu, Magazin special Cinema 1978 via Aarc.ro.
Despre rolul din Pădurea Spânzuraţilor, filmul care i-a prilejuit prima ieşire în occident, la Festivalul de la Cannes, marele actor spunea, într-un interviu din 1996 din ProCinema, că a fost o adevărată şcoală pentru el. "Ochiul sigur al lui Ciulei te controla şi te viza. Am repetat ca la teatru. Pentru prima dată regăseam munca cu rolul, pentru că Ciulei ştia să te aducă unde trebuie. Ştia ce vrea să obţină şi cum să obţină de la actor, cu delicateţe, cu persuasiune, cu magnetismul pe care-l are doar el". Iar criticul de film Magda Mihăilescu ne invită să observăm multele nuanţe ale performanţei sale: "Există o candoare în Apostol Bologa. Candoarea unui tânăr sigur de o anume ordine a lucurilor. Nu luaţi această candoare drept serenitate. Bologa-Rebengiuc nu va fi seren şi împăcat cu sine până când nu realizează adevăratul său destin: sentinţa cu moartea, izbăvirea, evadarea din cercul de foc a marilor minciuni şi a absurdităţii".
Rebengiuc este mare şi în roluri "mici" ca întindere, dar memorabile, cum ar fi cel al directorului lucid şi neputincios din Prea târziu sau cel al preotului de ţară din Balanţa. Despre acest fenomenal rol episodic în care a furat, practic, scena, actorul spunea în acelaşi interviu: "Încă o întâlnire cu Pintilie, încă o nebunie memorabilă. Câteva nopţi de filmare în creierul munţilor şi un personaj extraordinar pe care l-am interpretat cu voluptate".
Ca în fiecare an, Les Films de Cannes à Bucarest reuneşte filmele premiate în festivalurile mari cu cea mai înaltă distincţie şi le prezintă spectatorilor în Ziua de aur. Astfel, în 2021 spectatorii pot vedea pe marele ecrane:
Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, Ursul de aur - Berlinale, 2021, un "joc cinematografic îndrăzneţ şi hilar" (IndieWire) marca Radu Jude,
L'Événement (regia Audrey Diwan), Leul de aur - Veneţia 2021, într-o proiecţie închisă în cadrul evenimentului Managing Talents, dedicat actorilor. *Proiecţie oferită prin amabilitatea Independenţa Film
şi
Titane (regia Julia Ducournau), Palme d'Or - Cannes 2021, filmul "sold-out în mai puţin de zece minute" al ediţiei din 2021.
Fragile este un serial documentar despre vulnerabilitatea dar şi despre puterea femeilor. Proiectul Storyscapes şi Fragile Society îşi propune să documenteze şi să redea poveştile de viaţă ale unor femei din România aflate în luptă cu abuzurile, cu tensiunile create de prejudecăţile celorlalţi şi de aşteptările societăţii. Poveştile sunt spuse sub forma unor monoloage-mărturisire interpretate de actriţa Ioana Flora care le personifică, pe rând, pe fiecare dintre cele care au avut curajul să-şi spună povestea, conservând autenticitatea relatării, specificul şi emoţiile fiecărei poveşti. Episoadele sunt regizate de Ioana Mischie, iar primele cinci au fost deja publicate pe platforma proiectului (https://fragile.live). Spectatorii Les Films de Cannes à Bucarest vor avea ocazia să le vadă pe următoarele cinci, în premieră absolută, într-o proiecţie ce va avea loc miercuri, 27 octombrie 2021, de la ora 19:00 la Grădina Verona. După proiecţie realizatorii invită spectatorii la o dezbatere pe marginea subiectului şi vor dezvălui următoarea etapă a proiectului.
Festivalul oferă, pentru al doilea an la rând, o selecţie palpitantă, online pe Orange TV Go, ce va începe pe 22 octombrie 2021 cu cinci dintre cele mai bune comedii franceze din ultimii ani, şi va continua cu filmele din secţiunea Focus Rebengiuc, şi cu Retrospectiva Sergei Loznitsa. Filmele vor fi disponibile online, gratuit, timp de 24 de ore, câte unul pe zi, conform programului anunţat pe www.filmedefestival.ro, în Orange TV Go - în aplicaţie sau pe tvgo.orange.ro.
Le Discours de Laurent Tirard - Selecţia Oficială Cannes 2020, Un beau soleil intérieur de Claire Denis - Premiul SACD Quinzaine des réalisateurs, Cannes 2017, Mandibules de Quentin Dupieux - în afara competiţiei, Veneţia 2020, Le Redoutable de Michel Hazanavicius - în competiţie, Cannes 2017 şi Au revoir là-haut de Albert Dupontel - Premiul pentru cel mai bun regizor, Premiile César 2018, sunt filmele care vă vor binedispune începând din 22 octombrie 2021 pe Orange TV Go.
Programul online include şi serialul documentar Fragile şi va fi completat cu selecţia Filminute organizată în colaborare cu Festivalul internaţional de film de un minut, care îi provoacă pe cineaștii, scenariștii, animatorii, artiștii, designeri și producătorii de conținut creativ să realizeze și să înscrie cele mai bune producții de fix 60 secunde. Filmele sunt eligibile pentru Premiul Publicului.
Întregul program de la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Ţăranului, Cinemateca Union, Sala Auditorium a MNAR, Grădina Verona şi Orange TV Go, cât şi informaţii despre evenimentele ediţiei, mecanisme de vot şi alte informaţii pot fi consultate pe www.filmedefestival.ro.
Cea de-a 12-a ediţie Les Films de Cannes à Bucarest este organizată de Asociaţia Cinemascop şi Voodoo Films.
Sectiunea Focus Semaine de la Critique este prezentată de Nespresso
Focus Victor Rebengiuc şi Gala 88 de minute cu Victor Rebengiuc sunt realizate cu sprijinul Sun Wave Pharma.
Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest este prezentat de Orange România, partener de tradiţie al evenimentului.
Inspirat de: UniCredit Bank
Cu sprijinul: Sun Wave Pharma, Apa Nova, Groupama, Dacin Sara, Mercure Hotels, Catena
Proiect cultural finanţat de: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Centrul Naţional al Cinematografiei, SACD, Ambasada Franţei şi Institutul Francez din România
Proiect cofinanţat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul programului 'Bucureşti - Oraş deschis' 2021. Pentru informaţii detaliate despre Programul de finanţare al Primăriei Municipiului Bucureşti prin ARCUB, puteţi accesa www.arcub.ro
Maşina oficială: Renault
Cafeaua festivalului: Nespresso
Festival hub: Lokal
Parteneri: Muzeul Naţional de Artă al României, Cinema Muzeul Ţăranului, Cinemateca Română, Avanpost, Multimedia Est, Europa Cinemas, Serve, Librăriile Cărtureşti, Grădina Verona, Eventbook
Parteneri media principali: Radio Guerrilla, TVR, Agerpres
Parteneri media: Zile şi Nopţi, Cinemap, Cinemagia, Ziarul Metropolis, Film Menu, iQAds, Smark, Movie News, LiterNet, The Institute, ELLE, Senso TV, Tonica, AARC, CineGhid, Munteanu, Films in Frame, Radio România Cultural, Blitz TV, Dentsu, Igloo
Partener cultural: RFI România
Descarcă programul Les Films de Cannes à Bucarest 2021 aici