Doamna Cristina Calangiu, membru în Consiliul artistic al Teatrului Național "Marin Sorescu", Craiova, cronicar LiterNet și medic endrocrinolog, propune câteva idei în textul de mai jos.
*
Înainte de orice altă discuție despre proiectele de management ale unui teatru național vreau să fac precizarea că multe proiecte trecute și actuale sunt foarte inteligente și complete, dar nu se aplică. Pentru că evaluarea se face doar pe hârtii (ca un control ANAF) și contează doar numărul de spectacole asumate și realizate sau alți parametri care sunt numerici, nu calitativi. Orice proiect propus ar trebui să se refere și la asumarea unor standarde de calitate și să conțină cheile de control pe care viitorul manager le consideră optime pentru atingerea lor. Schimbarea nu poate veni decât la pachet cu schimbarea modului de evaluare.
Proiectul de management al Teatrului Național București trebuie, în primul rând, să țină seama de caracterul unic al acestuia - prima scenă a țării - și de denumirea de Teatru Național, care vine la pachet cu o finanțare superioară celorlalte teatre ne-naționale dar și a celor naționale, dar aflate în provincie. Așadar prima scenă a țării beneficiază de o finanțare din partea tuturor cetățenilor acestei țări, față de care îi revine datoria constituțională de a le asigura accesul egal la cultură. De aici decurg în mod firesc obligații legate de alegerea unui repertoriu reprezentativ, de o reprezentativitate echilibrată a artiștilor români contemporani, de susținere a cercetării și experimentării teatrale pentru dezvoltarea de noi direcții și de menținere a unui standard ridicat al calității actului artistic.
Aparte de orice propunere trebuie să precizez că, în opinia mea, managerul de teatru, ca orice alt manager, are rolul de a implementa o strategie de organizare / dezvoltare a organizației, bazată pe principii clare și transparente, de a se preocupa de sursele de finanțare și de a supraveghea / controla / armoniza buna desfășurare a activității fiecărui departament și colaborarea armonioasă dintre ele. Nu cred că managerul este cel care trebuie să ia unilateral deciziile pe care apoi să se străduie să le facă acceptate de organizație, mai ales în ceea ce privește repertoriul, colaboratorii și alte aspecte vizând latura artistică a activității. Prin aceasta nu consider că este exonerat de responsabilitate în privința rezultatului, ci doar insist asupra funcției de responsabil cu asigurarea resurselor necesare unei bune funcționări, financiare și umane, a unei strategii de valorizare a performanței, de asigurare de mijloace de dezvoltare profesională și de critică constructivă în cadrul organizației, prin crearea de mecanisme de control și remediere a derapajelor în timp util.
În privința diversificării repertoriului și a asigurării funcției muzeologice a TNB, ar fi oportună:
întărirea, reprofesionalizarea și revalorizarea în cadrul instituției a Departamentului de dramaturgie. Evaluarea periodică a acestui departament în privința propunerilor de texte contemporane de autori români și străini, a calității traducerilor, a analizei pe care o fac asupra repertoriului altor teatre din țară și din Europa. Asigurarea unui buget pentru colaboratori ai acestui departament - dramaturgi, traducători.
eliminarea obligatorie din proiectele de management a numelor de regizori și a autorilor pe care acești regizori îi vor monta pe toată perioada mandatului. Nu este atributul managerului să facă acest lucru și mai ales de unul singur.
analiza repertoriului actual și evaluarea lacunelor în ceea ce privește prezența în repertoriu a unor curente dramaturgice sau estetice reprezentative pentru anumite perioade istorice și culturale, a unor nume reprezentative de autori clasici sau contemporani.
Pentru asigurarea unor standarde de calitate a spectacolelor:
formarea unui Consiliu artistic cu atribuții în avizarea demarării producției pentru noile spectacole - prezentarea de către regizorul selectat a conceptului și a schițelor de decor înainte de începerea producției.
constituirea Consiliului artistic din reprezentanți ai altor stakeholderi (de exemplu Academia Română, reprezentanți ai ambasadelor care prin Institute culturale finanțează producții de spectacole în România, UNATC și alte Universități din țară, Asociații de critici, UNITER, etc). Personal aș propune ca fiecare instituție să aibă un loc în Consiliul artistic, dar mai multe persoane desemnate pentru această poziție. Astfel compoziția Consiliului ar căpăta un caracter fix prin instituțiile reprezentate și aleator prin persoanele prezente la întâlniri - acest lucru ar ușura stabilirea întâlnirilor prin găsirea cu ușurință a unor intervale orare pentru a se întruni. Consiliul artistic trebuie constituit majoritar din oameni de specialitate - teatrologie, regie, scenografie, dramaturgie.
Consiliul artistic să fie consultat și în privința spectacolelor / conferințelor pentru care se solicită închirierea unor săli.
Relația cu colaboratorii externi trebuie să devină mai transparentă, bazată pe principiul valorizării performanței, cu respectarea unei reprezentativități echilibrate a artiștilor de diferite vârste.
asigurarea unei reprezentativități echilibrate între regizori și scenografi debutanți, emergenți și consacrați.
transparentizarea onorariilor din contractele de colaborare pentru fiecare categorie de artiști care participă la procesul de creație din faza de documentare concept și realizare până la exploatare și follow up - stabilirea unor plafoane minime și maxime pe categorii de competențe profesionale care să fie asumate, cuprinse în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). De exemplu - debutant, emergent, consacrat, cu criterii clare de definire a acestor categorii.
stabilirea unor limite pentru bugetele de producție pe tip de săli, stabilirea unor plafoane maxime și minime. Aprobarea bugetului de producție după prezentarea proiectului.
transparentizarea tarifelor de închiriere a sălilor.
Programe artistice referitoare la reprezentativitate artiștilor români contemporani, la diversificarea ofertei culturale și la pregătirea continuă a personalului implicat în actul artistic
colaborarea cu alte teatre din țară pentru aducerea de spectacole reprezentative în afara perioadelor de festival, cu 4-5 reprezentații puse consecutiv și itinerarea spectacolelor TNB în țară.
crearea de competiții pentru artiști debutanți și emergenți fără limită de vârstă, ci doar de număr de ani de la absolvire. Asigurarea unei reprezentativități echilibrate pentru fiecare categorie în producțiile anuale - după modelul 9G, dar extins la mai multe categorii de vârstă, cu asigurarea unor onorarii și bugete de producție identice cu cele pentru artiștii invitați și a spațiilor de repetiții aferente.
programe de prezentare a spectacolelor independente valoroase din țară (în genul programului 11+ de la Teatrul Național din Craiova)
stabilirea unei săli dedicate proiectelor de cercetare și experimentare. Revitalizarea Centrului Ion Sava prin acordarea unui buget justificat printr-un proiect de cercetare cu obiective clare.
workshop-uri cu artiști reprezentativi români și europeni care să se adreseze atât artiștilor din teatru, cât și studenților. Colaborare cu Universitățile și departamentele de arte ale spectacolului din țară pentru invitarea de studenți la aceste workshop-uri - după modelul -Un nume de la Târgu Mureș.
workshop-uri de formare continuă, pe domenii de interes, pentru artiștii angajați și pentru personalul tehnic responsabil de lumini, sunet, proiecții, etc
implicarea studenților din ani terminali (3-4) în programe de internship în cadrul producțiilor curente ale teatrului.
colaborare cu critici de teatru și favorizarea revenirii la un dialog constructiv și onest
revitalizarea activității editoriale, publicarea de traduceri de critică și texte de dramaturgie contemporană.
integrarea în activități culturale a tuturor spațiilor - de exemplu: o stagiune estivală pentru sala în aer liber, instalații performative la Muzeul TNB, utilizarea foyerelor pentru expoziții.
casarea spectacolelor mai vechi de 10 ani, care se joacă foarte rar, după o eventuală programare a 4-5 spectacole consecutive.
arhivarea digitală a tuturor spectacolelor și constituirea unei biblioteci digitale în cadrul Muzeului TNB.
*
Așteptăm și alte păreri (din cât mai multe direcții) la [email protected], de preferință înainte de 18 iulie 2022. (LiterNet)