De altfel, ministrul Culturii a mai avut și un alt calificativ pentru TNB - la fel de clișeizat ca și cel tocmai citat, anume "teatru fanion" al spațiului românesc de spectacol. Dar să trecem peste aceste licențe în "stil ministerial" și să revenim în actualitatea instituțională a TNB.
După întreg scandalul generat de concursul de manager al teatrului, concurs organizat de Ministerul Culturii (TNB este subordonat instituțional M.C., iar prin natura reglementărilor legislative, M.C. are sarcina de ordonator de credit al TNB), pe site-ul ministerului apărea următorul comunicat:
"Având în vedere că în perioada de desfășurare a etapei I - analiza proiectelor de management, un membru din comisia de concurs de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București a renunțat la mandatul încredințat de Ministerul Culturii, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (3) din Regulamentul de concurs, aprobat prin O.M.C. nr. 3044/22.06.2022, Ministerul Culturii va relua procedura de concurs cu respectarea prevederilor legale în vigoare."
Comunicatul este semnat de către Secretariatul Comisiei de concurs (4 august 2022), din Ministerul Culturii. De atunci, "restul e tăcere" din partea Ministerului Culturii. Să joace acesta rolul de nefericit Prinț Hamlet, pentru că ceva e putred în toată lumea, nu doar în Danemarca...?
TNB poartă cât poate de sus "fanionul" - susținut de premiere, turnee, expoziții etc. și tot ce presupune o activitate teatrală artistică, fanion purtat atât de sus cât permite interimatul managerial minat de constrângeri de ordin financiar, în primul rând. Absența unui proiect managerial aprobat de ordonatorul de credit, îngustează la limită predictibilitatea activității artistice, care presupune resurse materiale sigure, rulate în mod constant, în termeni financiar-contractuali fermi.
Pentru că Ministerul Culturii primește bani de la Bugetul de Stat, buget construit și din taxele și impozitele achitate de cetățeni (aceia care nu se sustrag plății lor), ministerul trebuie să răspundă public - corect, cu argumente solid articulate pe politici și strategii culturale asumate prin actul de guvernare, răspunsuri care se impun formulate și ca urmare a transparenței necesară în orice act de guvernare.
Din păcate, până la acest moment (sfârșit de noiembrie 2022), transparența în comunicare este doar una declarativă, fapt inadmisibil pentru o instituție ce funcționează pe banii cetățenilor, repet; mulți - puțini bani, nu contează, cheltuirea lor trebuie adusă la cunoștința cetățenilor, a celor care plătesc.
De aceea, tăcerea cu care este acoperit intervalul de interimat managerial, ca și cea așezată peste organizarea viitorului concurs pentru direcția TNB, a devenit o reală problemă ce se acutizează cu fiecare zi care trece; de aceea răspunsurile din partea factorilor responsabili sunt obligatorii în regim de urgență, răspunsurile trebuie date. Iar întrebările sunt foarte multe, se ordonează logic și se tot adaugă; câteva dintre ele ar putea fi formulate după cum urmează, fără pretenția de a le fi epuizat.
De ce până acum nu a fost făcut public numele acelui membru al comisiei de concurs care, pe proprie răspundere, se presupune neforțat, a acceptat și semnat un contract de drept de autor / servicii cu ministerul? [E secretul lui Polichinelle că este vorba de Petru Hadârcă, actor, regizor și director al Teatrului Național "Mihai Eminescu" din Chișinău - nota LiterNet - cf. revista Timpul - vezi aici - Interviu cu Cristina Modreanu, membră în comisia de examinare, realizat de Ovidiu Șimonca]. A respectat sau nu termenii contractului, există sau nu invocatul conflict de interese și de ce nu a fost sesizat la timp? Dacă da, există prejudicii aduse ministerului (și nu doar de imagine), cum vor fi ele recuperate?
Cine "reperează" onoarea pierdută a ministerului, o mai are acesta? Și, având în vedere toate aceste neajunsuri de domeniul evidenței în activitatea M.C., mai este posibilă organizarea unei competiții corecte de către actuala conducere a ministerului? Mai este ea capabilă de probitate și capacitate profesională?
Poate neajunsul major al întreruperii concursului de manager al T.N.B., la momentul primei etape, este cel al confidențialității informațiilor cuprinse în proiectele de management depuse de candidați - aspect adus în dezbatere publică, cu argumente pertinente, de către doamna Maria-Adriana Hausvater, în calitate de concurent (acum regizor și director al Teatrului Național "Mihai Eminescu", Timișoara).
În ce mod, de către cine și cum este asigurată păstrarea proiectelor de management depuse? În fond, este vorba despre bunuri intelectuale și informații care, nesecurizate, ar putea afecta și corectitudinea viitorului concurs. În țara noastră, se fură la drumul mare ca în codru, iar prezumția de nevinovăție... "o vorbă de dânșii inventată" aplicată doar pentru niște favorizați ai justiției românești.
Domnul ministru Lucian Romașcanu făcea referire, în una dintre intervențiile publice, că notele obținute de concurenți, în prima etapă a concursului - evaluarea proiectelor depuse, așadar notele sunt mici și calitatea proiectelor propuse nu ar fi pe măsura importanței statutului TNB. Să-i fi trimis Domnia Sa pe candidați la pregătire pentru mărire de notă? Pe toți, doar pe unii?
Cine, din partea M.C. își asumă o stagiune afectată de un directorat / management interimar, chiar dacă actorul Mircea Rusu, acum manager interimar al T.N.B., împreună cu întreg teatrul, a făcut și face eforturi ca acest interimat să fie cât mai puțin abrupt?
De ce este prelungită starea de interimat managerial la T.N.B. care, în mod obiectiv, afectează activitatea teatrului?
Și cea mai importantă întrebare: CÂND va relua procedura de concurs a Ministerului Culturii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare?
Post-Scriptum
UNITER chiar nu are nimic de afirmat în afectarea gravă a intereselor profesionale ale angajaților, adusă de situația de la TNB? O societate civilă presupune și atitudine, conform Vaclav Havel, în eseul Puterea celor fără de putere.