Recitalul instrumental, intitulat Violin In Love, a adus în fața publicului lucrări ale celebrului cuplu de muzicieni din secolul al XIX-lea, Clara și Robert Schumann. Iar programul a fost dedicat avatarurilor iubirii dintre cei doi muzicieni romantici și a cuprins Sonata nr. 2 pentru vioară și pian, în re minor, Grosse Sonate, op. 121 de Robert Schumann, Trei Romanțe pentru vioară și pian, op. 22 de Clara Schumann și Sonata nr. 4 pentru vioară și pian, în la minor, op. 23 de Ludwig van Beethoven.
Un recital închinat sentimentului de iubire, de care astăzi, mai mult ca oricând avem nevoie. "Acea dragoste îndelung răbdătoare, plină de bunătate, care nu este invidioasă, nu se laudă, nu se mândrește, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, fiindcă dragostea nu va pieri niciodată"[3].
Recitalul a fost organizat de Radio România Muzical, Rotary Club Pipera și, de asemenea, Artexim [4], primul recital la care s-a alăturat, vizând promovarea unor laureați ai Concursului Internațional George Enescu.
După cuvintele introductive ale doamnei Cristina Comandașu, manager Radio România Muzical, recitalul instrumental susținut de violonistul Valentin Șerban și pianista Daria Tudor a debutat cu Sonata nr. 4 pentru vioară și pian, în la minor, op. 23 de Ludwig van Beethoven.
În tinerețea sa, Beethoven a studiat vioara cu Wenzel Krumpholz (care devenise violonist la Orchestra Curții din Viena după o perioadă de serviciu sub conducerea lui Joseph Haydn, la Curtea Esterházy). Sonata a fost compusă în anul 1801, fiind dedicată contelui Moritz von Freisbancher (industriaș și patron al artelor). Ea face parte dintre cele zece sonate pentru vioară și pian, compoziții de maturitate, ce culminează cu celebra Sonata Kreutzer, op. 47. Despre Sonata nr. 4, muzicologul Wilhelm Georg Berger afirma că este o precursoare a ultimelor cvartete ale Titanului de la Bonn [4]. Beethoven a renunțat aici la toate elementele de figurație, abundente în lucrările anterioare, rezumându-se la trei voci bine conturate, ce evoluează pe baza principiilor contrapunctice (imitații, fugato, coral). Compozitorul a recurs totodată, la o îmbogățire a fondului tematic, precum și la tendințe variaționale. Lucrarea camerală cuprinde trei părți: I. Presto; II. Andante scherzoso, più Allegretto; III. Allegro molto.
În interpretarea violonistului Valentin Șerban și a pianistei Daria Tudor admiram în prima parte, Presto, abilitatea de a reda caracterul energic, precum și dinamismul fluxului muzical. Câtă dezinvoltură și vitalitate în dezvăluirea temelor din Expoziția formei de sonată! Reluarea ei menținea sentimentele, fără urmă de monotonie. Unison-uri, contraste, accentuări prin sforzando, dialoguri mimând discordia - toate se îmbinau printr-o articulație precisă sub aspectul duratelor și construcției sonore. În Dezvoltare ascultam acele impulsuri energetice care însoțeau travaliul motivic. Splendid a sunat acea nouă temă vioaie cu un ritm de tarantellă, adusă ca o noutate în această secțiune. Cu multă subtilitate a fost realizată și acea întrerupere în ritardando pe o fermată, ce pregătea Coda.
Am remarcat apoi expresia de umor fin, din partea a doua, un intermezzo suav. O serie de secvențe, imitații și dialoguri aveau loc cursiv, fie între instrumente, fie între mâna dreaptă și cea stângă de la pian. Emisia în spiccato la vioară reda fidel și măiestrit staccato-ul de la pian, în țesătura fugato-ului. Tema secundă, cu acel ritm punctat, se ivea cu prospețime.
În partea a III-a a Sonatei op. 23, Allegro molto, melodia Refrenului era expusă de către Daria Tudor, la pian, cu simplitate și eleganță. Foarte frumos a sunat laconica secțiune a Adagio-ului, cântată de Valentin Șerban la vioară și apoi, reluată de pian, ornamentată în final printr-o fioritură. Un veritabil moment de relaxare a tensiunii discursului muzical. Incitantă și plină de dinamism a fost adusă zona culminantă, cu acele triple acorduri ale viorii, emise rotund, calitativ și însoțite de un vibrato generos. Pasajele de virtuozitate se desfășurau scânteietor.
Recitalul violonistului Valentin Șerban și al pianistei Daria Tudor a continuat cu Trei Romanțe pentru vioară și pian, op. 22 de Clara Schumann. Ele sunt printre cele mai realizate lucrări ale Clarei [6]. Scrise în anul 1853 și dedicate vechiului prieten al familiei, celebrul violonist Joseph Joachim, piesele au fost cântate împreună în numeroase concerte. Muzica acestor romanțe este de o mare cantabilitate, cu teme foarte inspirate; ele beneficiază de o construcție armonioasă, amintind în oarecare măsură de lirismul muzicii lui Felix Mendelssohn, precum și de bogăția armonică din creația lui Robert Schumann, în care pianul joacă un rol deosebit de însemnat.
Să poți exprima sentimente precum admirație, bucuria vieții, iubirea cu dramele ei, doar între câteva sunete notate între 'gardurile' celor cinci linii ale portativului, iată ce înseamnă arta interpretativă, pe care cei doi artiști au adus-o în fața publicului de la sala Radiodifuziunii și a ascultătorilor postului Radio România Muzical, pe parcursul celor trei părți ale lucrării: I. Andante molto; II. Allegretto; III. Leidenschaftlich schnell (Pasional de repede).
Prima poveste de dragoste amintește inițial de patosul țigănesc, după care urmează o scurtă temă centrală cu arpegii energice. O trăire intensă se putea percepe în interpretarea celor doi muzicieni, Valentin Șerban și Daria Tudor. Apoi, se auzea o ultimă secțiune similară cu prima, în care Clara Schumann face referire la fermecătoarea temă principală, din prima Sonată pentru vioară a soțului ei, Robert Schumann. Câtă delicatețe! A doua poveste de dragoste, Allegretto, aduce în prim-plan sentimentul de melancolie și apelează la o multitudine de ornamente. Avântări și retrageri superbe, rezultate dintr-o agogică romantică, erau înfățișate subtil de către interpreții serii. Romanța aceasta este reprezentativă pentru toate cele trei: debutează cu o atmosferă tânguitoare și evoluează ulterior prin salturi și arpegii energice, extrovertite, apoi revine la prima stare. Ultima mișcare, Pasional de repede, asemănătoare cu prima, dar aproximativ de aceeași durată ca primele două la un loc, prezintă melodii cu fraze lungi, în care acompaniamentul pianului devine ondulat și clocotitor. Plin de căldură sufletească acompaniamentul pianistei Daria Tudor!
În finalul recitalului, cei doi muzicieni au interpretat Sonata nr. 2 pentru vioară și pian, în re minor, op. 121, Grosse Sonate de Robert Schumann. Dedicată violonistului Ferdinand David (maestrul de concerte al Orchestrei Gewandhaus din Leipzig, sub conducerea lui Mendelssohn). Lucrarea are patru părți: 1. Ziemlich langsam - lebhaft (Destul de lent - plin de viață); 2. Sehr lebhaft (Foarte vioi); 3. Leise, einfach (Liniștit, ușor); 4. Bewegt (Emoționant). Trebuie amintit faptul că George Enescu a iubit această lucrare și a cântat-o în recitalurile sale.
Compozitorul german Robert Schumann s-a orientat aici spre tipul de sonată dramatică, în defavoarea uneia lirice, precum prima sa Sonată pentru vioară și pian, op. 105. Interpretarea Sonatei nr. 2 de către violonistul Valentin Șerban și pianista Daria Tudor a prilejuit etalarea unor uriașe energii - vigoare și vehemență - dar și a unei tainice destăinuiri, pline de grație.
De la note joase și întunecate dramatice, la momente extrem de delicate în liniile melodice lente, până la acumularea intensă în finalul de foc, Sonata te copleșește. Mă imaginam mergând într-o călătorie alpină, urcând spre o culme, admirând tot ceea ce este în jur - prăpastie, versanți, văi adânci, stânci și arbori falnici - mereu urmărind poteca cu semne omenești pentru non-rătăcire, puse din loc în loc (precum semnele iconice dintr-o partitură).
Ascultam cum în prima parte, după o înflorire de acorduri și octave, vioara interpretează o melodie introductivă lentă (Langsam) care amintește de recitativul operistic. În ambele subiecte contrastante ale Expoziției formei de sonată, formula ritmică sincopată este prezentă. Împreună cu o idee de scară descendentă care le separă, ele, ideile muzicale, sunt explorate pe larg în secțiunea de Dezvoltare centrală, turbulentă. Vioara rămâne în general în registrul ei mediu. Alternanța major-minor este prezentă pe tot parcursul Sonatei în re minor. Observam cum Daria Tudor prelua adesea conducerea în această mișcare. Spre Codă agitația muzicii creștea și mai mult.
Îmbinarea tematică a celor două mișcări mediane este rezultatul unei inspirații deosebit de fericite a compozitorului. Această Sonată are atât o mișcare Scherzo, cât și una lentă. Scherzo-ul pune în contrast două teme care culminează cu un citat, din coralul tradițional Gelobet seist du, Jesu Christ (Binecuvântat ești, Iisuse Hristoase / Că te-ai născut om / Dintr-o fecioară, asta-i adevărat; / Mulțimea îngerilor se bucură. / Doamne, miluiește!).
Mișcarea a treia, în tonalitate majoră, suna senină, înșirând un set de variațiuni, care se deschideau cu un pasaj de acorduri triple la vioară, în pizzicato, oglindind introducerea blocurilor sonore din prima parte a Sonatei. Finalul a revenit la starea de spirit a începutului, cu o traiectorie lungă și dramatică, spre concluzia exuberantă, în major.
Muzica lui Schumann este una dintre cele mai umane, cu extremele sale bântuitoare, sensibile și vulnerabile. Fiecare frază a muzicii sale, o putem asocia cu o viață întreagă de experiențe (naștere, dragoste, ură și moarte).
După aplauze puternice și îndelungate, violonistul Valentin Șerban și pianista Daria Tudor au oferit la bis Scherzo pentru vioară și pian de Johannes Brahms, WoO 2, din Sonata F.A.E. (o lucrare muzicală scrisă în 1853, prin colaborarea a trei compozitori: Robert Schumann, Johannes Brahms și Albert Dietrich - discipolul lui Schumann).
O seară despre muzică și marea iubire. "Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura vieții. Fără ea, ai fi un etern afon în corul imens al omenirii" (Roque Schneider). Iar alături de această emoție sublimă, ea, muzica exprimă o mulțime de alte sentimente: acceptare, admirație, afectivitate, amuzament, angoasă, anticipare, anxietate, apatie, autocompătimire, bucurie, bunătate, chin, conectare socială, confidență, confuzie, credință, curaj, curiozitate, depresie, dezamăgire, dezgust, dispreț, dorință, dorință carnală, dragoste, empatie, entuziasm, euforie, extaz, fericire, frică, frustrare, furie, gelozie, gratitudine, groază, interes, invidie, înălțare, încredere, îndoială, îngrijorare, întristare, jale, jenă, lăcomie, luciditate, mândrie, mânie, milă, mirare, neîncredere, nostalgie, ostilitate, ostracism, panică, pasiune, plăcere, plictiseală, poftă, regret, remușcare, resentiment, reverie, rușine, silă, singurătate, speranță, suferință, supărare, surpriză, suspiciune, șoc, timiditate, tristețe, ultraj, umilire, ură, ușurare, venerație și vinovăție. Și multe altele...
NOTE
[1] Valentin Șerban (32 ani) este originar din Brașov, orașul unde a studiat la Universitatea Transilvania; s-a perfecționat la Universitatea de Muzică din Graz, sub îndrumarea unei celebre violoniste române, Silvia Marcovici. A fost membru al Orchestrei Române de Tineret și al Ansamblului Les Dissonances, condus de David Grimal. Activitatea sa concertistică intensă se desfășoară atât în România, cât și în străinătate. Valentin Șerban este câștigătorul secțiunii Vioară a Concursului Internațional George Enescu, ediția 2020-2021.
[2] Daria Tudor (25 ani) a debutat în concert la doar nouă ani, alături de Orchestra de Cameră Radio din București. A studiat la Universität der Künste Berlin, la clasa prof. Pascal Devoyon și Rikako Murata. În prezent, își continuă studiile de master în pian solo, muzică de cameră și acompaniament de lied la aceeași universitate. Daria Tudor este laureată a numeroase competiții naționale și internaționale În iunie 2019, Dariei i-a fost acordat premiul pentru cel mai bun tânăr artist - Enlight Prize - în cadrul Festivalului Art of the Piano - Cincinnati, SUA. Pianista a susținut recitaluri și concerte pe mari scene muzicale, în special în Germania. A participat la festivaluri din Finlanda, Germania și Austria: Alpenarte - Schwarzenberg, octombrie 2018; Kissinger Sommer - Bad Kissingen, iunie 2017; Mozartfest - Würzburg, iunie 2016; Festivalul Crescendo - Berlin, mai 2016, 2017. Din anul 2017, Daria Tudor este acompaniatoare oficială a Rutesheim Cello Academy din Germania.
[3] Biblia: Corinteni capitolul 13, versetele 4-8.
[4] Artexim urmează să realizeze în viitor mai multe proiecte dedicate tinerilor muzicieni români, laureați ai Concursului Internațional George Enescu.
[5] Berger, Wilhelm Georg: Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Editura Muzicală, București, 1965, pag. 90.
[6] Printre compozițiile Clarei Schumann se mai află: lieduri, piese pentru pian, un trio cu pian și piese corale.
* 22-beethoven-sonata-pentru-vioara-i-pian-opus-23
** wikipedia.org/Three_Romances_for_Violin_and_Piano