Din punct de vedere al mizanscenei, montarea întrece în grandiozitate orice altă reprezentație am avut ocazia să văd până acum. În următoarele roluri, distribuția colosală îi reunește pe lăptarul Tevye: Rappert-Vencz Gábor; Golde, soția lui Tevye: Kovacs Nikolett; Tzeitel: Bogár Barbara; Hodel: Budizsa Evelyn; Chava: Keresztes Ágnes, Jente, o pețitoare: Kovács Éva; croitorul Motel Kamzojl: Poszet Nándor; mama lui Motel, Shandel: László Zita; studentul Percik: Szabó János Szilárd; măcelarul Lazar Wold: Péter Attila Zsolt; cârciumarul Mordcha: Gaál Gyula; rabinul: Nagy Orbán; fiul rabinului, Mendel: Orbán Zsolt; vânzătorul de cărți Avram: Bodea Cál Tibor; cerșetorul Nahum: Zákány Mihály, bunica Tzeitel: Méhes Kati; Fruma-Sarah: Cál Ágnes; pălărierul Yussel: Varga Sándor; jandarmul: Diószegi Attila; Fyedka: Erdei Máté; prietenul lui Fyedka, Sasha: Frumen Gergö; Rachel: Bándi Johanna; Sheyndl: Laczkó Tekla; Sprintze: Nagy Regina; Byelke: Kovács Szófia; Popa: Bakk Dávid László; primul băiat: Papp Máté; al doilea băiat: Váradi Milan, scripcarul: Székely Alpár; scripcarul tânăr: Câtina Márk Albert; și alte personaje: Barbara Ádám, Blaga Lehel, Erdei Marton, Vonhaz Erik, Vonhaz Ingrid, Budai József, Fleisz Patrick, Kecskés Szabolcs.
Este foarte greu să analizez Hegedűs a háztetőn / Scripcarul pe acoperiș pentru că am fost complet detașată de propriile mele gânduri pe tot parcursul lui. Spre deosebire de alte spectacole pe care le intelectualizez pe măsură ce se desfășoară în fața ochilor mei, acesta m-a prins în mrejele lui, m-a transportat în satul izolat Anatekva din secolul XX și m-a lăsat acolo timp de trei ore (recunosc, poate că entuziasmul meu se datorează în parte și faptului că e primul musical pe care îl văd live, pentru că nu am fost niciodată fană înrăită). Povestea este atât de simplă și de captivantă, muzica și versurile delectează urechile, coregrafia lui Darabos Péter parcă se construiește singură pe moment într-o sincronizare desăvârșită, iar energia debordantă a actorilor de toate vârstele (de la băieței și fetițe până la seniori, toți cântând și dansând la unison) și interpretarea lor veridică trimite spectatorul într-o călătorie prin spațiu și timp, într-un loc și un moment pe care sigur nu le avea pe bucket list de dinainte.
Piesa este bazată pe nuvela Fiicele lui Tevye și alte texte scrise de Shalom Aleihem. A fost adaptată pentru teatru de către dramaturgul Joseph Stein, pe versurile lui Sheldon Harnick și pe muzica compozitorului Jerry Bock. Amplasată în Imperiul Rus în anul 1905, narațiunea îl urmărește pe Reb Tevye, un evreu mucalit care se confruntă deopotrivă cu o dramă personală, pricinuită de cele trei fiice ale lui ce renunță la tradiția sfântă pentru a se căsători din dragoste, dar și cu una colectivă, cauzată de antisemitismul tot mai accentuat al regimului țarist. Decorul semnat de Bodor András prezintă o predilecție pentru lemn, reflectând peisajul rural în care se petrece acțiunea, iar costumele realizate de Kupás Anna par veritabile mărturii ale istoriei.
Hegedűs a háztetőn / Scripcarul pe acoperiș prezintă o lume aflată în plină metamorfozare. O ciocnire între trecutul patriarhal guvernat de tradiții - în care pețitoarele decid soarta viitoarelor mirese, femeile nu primesc o educație de calitate și bărbatul este capul familiei - și societatea urbană în continuă dezvoltare - unde tinerele se căsătoresc din dragoste, sunt libere să interacționeze cu persoane de altă religie și pot să își părăsească satul fără frica de a fi judecate. Revoluționarul și înțeleptul Percik este exponentul acestei lumi noi și incluzive, în care cutumele nejustificate și prejudecățile nu își au rostul, la fel cum este personajul lui Judith State în R.M.N. al lui Cristian Mungiu.
Și totuși, e o lume în care toleranța încă nu și-a găsit locul. Comunitatea de evrei este nevoită să părăsească țara. Reb Tevye întreabă cu umorul lui caracteristic, într-una din discuțiile sale cu Dumnezeu: "Știu că suntem poporul ales, dar nu mai poți să alegi și tu pe altcineva din când în când?". Care o fi păcatul pentru care sunt pedepsiți și disprețuiți? Îndepărtarea de tradiții? Conformarea la standardele moderne? Deschiderea față de aproape? Este într-adevăr nebun acest "Moise" - cum îl numește protagonistul șăgalnic pe Percik - fiindcă a dansat cu Hodel? Ar fi situația diferită dacă nu ar mai fi săraci? Întrebări fără răspuns. Un lucru e cert. Hegedűs a háztetőn / Scripcarul pe acoperiș este o explozie de umor și emoție. Montarea regizoarei Márcó Eszter își păstrează optimismul și caracterul comic până la final. Și la fel ar trebui să facem și noi, în ciuda faptului că showcase-ul s-a sfârșit. Plecăm într-o călătorie la fel ca personajele din piesă, cu promisiunea că ne vom întoarce la Satu Mare pentru alte spectacole.
(foto: Czinzel László)