Prima lucrare a fost George Enescu (1881-1955) Andante religioso (12 aprilie 1900), în Mi bemol, pentru două violoncele și orgă. Premiera a avut loc în 1900, la Biserica Luterană, într-un concert de binefacere. Soliștii au fost, la violoncel: Constantin Dimitrescu și Dimitrie Dinicu, iar la orgă Eduard Jaksch. Lucrarea este alcătuită dintr-o singură parte. Pe o pedală de ostinato, asemănătoare celei din Toccata, Adagio și Fuga de J.S. Bach, linia melodică este redată de cele două instrumente, iar susținerea armoniei și dinamicii se face în legato, de orgă. Transcripția și aranjamentul pentru violă, violoncel și pian au fost făcute de subsemnatul. Lucrarea constituie o premieră absolută. Deja mulți colegi interpreți sunt interesați să cânte lucrarea în varianta cu pian (cu orgă se cântă foarte rar...). Am deschis, astfel, drumul pentru a fi audiată mai des în concerte!
A doua lucrare, în premieră, a fost Béla Bártok (1881-1945) Rumanische Weihnachtslieder I / Colinde românești de Crăciun I, formată din 10 colinde, pentru soprană și ansamblu cameral, în transcripție-aranjament de subsemnatul. Lucrarea este scrisă pentru pian solo, la începutul secolului al XX-lea și editată la Viena, în 1915. Cele două volume de colinde culese din Transilvania, de către compozitor, cuprind 20 de cântece pentru pian (caiet I - II), compuse folosind scări și moduri românești. Acordurile care însoțesc aceste melodii au un acompaniament bine structurat și echilibrat; melodiile plutesc liber, cu o flexibilitate aparte, combinată cu fraza melodică asimetrică și neregulară, specifică textului și muzicii colindelor populare românești. Subsemnatul a avut la îndemână ediția princeps din 1915 a editorului austriac, care, cu aprobarea compozitorului, a tipărit pe ultima pagină a cărții melodiile populare românești, cu textul poetic respectiv. Am folosit aceste cântări scrise pe coperta finală, cu muzica și textul poetic notat (miniscul) și am orchestrat pentru soprană și ansamblu cameral, conform partiturii de pian a compozitorului. Am adus astfel, într-un anumit fel, mai aproape filonul originar popular românesc de la finele secolului al XIX-lea.
Titlul dat seratei muzicale Dedicație românilor din Bucovina de Nord se regăsește în compoziția noastră Jocuri populare românești din Bucovina de Nord op.1 no. 4, audiată în varianta pentru ansamblu cameral. Lucrarea se bazează pe cântări autentice culese la începutul secolului al XX-lea, din localități ale Bucovinei de Nord, precum: Cernăuți (1907), Molodia (1909), Boian-Cernăuți (1909), Drăgoești, Suceava (1907), Storojineț (1908) ș.a., de un muzicolog german și unul român și tipărite în Germania, la 1940. Lucrări de acest fel au scris și Béla Bartók, Dansuri populare românești din Transilvania, Constantin Silvestri, Jocuri populare românești din Transilvania ș.a. Compozitorul a intervenit sporadic asupra citatului muzical, îmbrăcat într-un acompaniament modal românesc, dar de o factură modernă, cu acorduri de septimă, uneori cu sonorități false, ca un taraf cu instrumentele neacordate bine... Melodiile se leagănă în aer, cu o modulate aparte, în fraze melodică asimetrice etc. Jocurile populare sunt în alternanțe cu doine, însoțite de un acompaniament la pian, în stilul țambalului etc. Este o lucrare interesantă și cel puțin, până acum, nici un alt compozitor român nu a scris folosind din muzica românilor din Bucovina de Nord.
Următoarea lucrare prezentată a fost semnată de compozitorul maghiar Geörgy Kurtág (de 97 de ani), născut la Lugoj, Tre pezzi, pentru clarinet și țambal / noi am interpretat-o cu pian "preparat". Instrumentul solist doinește peste o pedală, iar cele trei părți se desfășoară neîntrerupt, pe un motiv modal. Lucrarea este necunoscută - încă - publicului român și a fost plăcere să o redăm și să o ascultăm.
Iannis Xenakis (1922-2001), compozitor elen, născut la Brăila, cu lucrarea Charisma (grație divină) (1971) pentru clarinet și violoncel s-a bucurat de o interpretare inedită - un interpret a ținut pedala de prelungire a sunetului de pian - clarinetul cântând în interiorul acestuia, obținând rezultate deosebite din armonicele pianului. Lucrarea, în sinteză stocastică dinamică, în care amplitudinile și distanța dintre granițe ale unei forme de undă poligonale pot fi generate folosind o formă de mers aleatoriu, pentru a crea atât timbre aleatorii, cât și forme muzicale, evită haosul complet (zgomot alb) și creează un echilibru între stabilitate și instabilitate, frumusețe și dezastru. A fost o interpretare deosebită.
Lucrarea noastră Monologul lui Ulysse (2023) Poem op. 133, pentru soprană și violoncel (instrument care încearcă să înlocuiască lyra / chitara din tragedia antică elină), pe versuri de Gheorghe Bacalbașa, absoarbe monologul declamat-cântat al lui Ulysse / Orfeas, zugrăvind din marile lupte și victorii, alături de înfrângeri, cu bucuriile și suferințele legendarei figuri mitologice. Liedul a constituit o premieră absolută, fiind interpretat magistral. Poetul Gheorghe Bacalbașa, în urma densei concentrări emoționale a lumii fantastice descrise în Poemul muzical prezentat, ne-a declarat că, în noaptea de după concert a scris și alte versuri, ce continuă acțiunea fantastică a legendarului Ulysse. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, vom scrie muzica și la această lume antică terifiantă, descrisă în stihuri.
Dreams of Athena de compozitorul elen Dimitrios Doulias, este o muzică electronică interesantă / fixed media, peste care se suprapune flautul solist. Lucrarea este nostalgică, cu sonorități abstracte, țesute din îngemănarea cercetării sonore individuale supravegheate de programatoare de înaltă clasă. O atmosferă de tristețe nostalgică învăluiește lucrarea.
Compoziția noastră Atarxis, pentru grup de percuție, a fost interpretată în mod separat de înfățișarea materială, sonoritățile coborând la public grație mijloacelor electro-acustice. S-a sugerat melomanilor un spațiu imaginar, pe lângă un mister de seară în apropierea unei mănăstiri, în care se aude toaca, clopotele de la vecernie și murmur de cântare psaltică, toate desfășurându-se după un anumit ritual, cu implozii și explozii sonore.
Cele două lucrări ale compozitorului și violistului Mihai Spinei: In memoriam D.S. (Dmitri Shostakovich) pentru violă și percuție, precum și Cadenza, pentru violă solo, au fost interpretate la violă de compozitor și percuționist - la tamburo, respectiv, viola solo. Piesele se bazează pe o lume personală sonoră a compozitorului, cu frânturi sugestive din alte zone afective, cu un limbaj modern și romantic, de aleasă frumusețe.
Ultima lucrare a fost a subsemnatului, Anemous (Adieri) op. 66, pentru soprană și ansamblu, interpretată epocal de formația CONTEMPORAN. Lucrarea, într-o altă formă orchestrală, în alte timpuri, a fost interpretată magistral și de soprana Georgeta Stoleriu, profesoara solistei noastre. Compoziția este bazată pe sistemul heterofonic, cu forma sa specifică de multivocalitate, de tradiție străveche, din elina antică - vezi Pitagora în dialogul Legile, 812D - derivări între intonație și ritm, cu reîntoarceri de la cântarea omofonică la cea heterofonică, dând libertate evoluției vocilor și a formării variantelor.
Soliștii Ansamblului CONTEMPORAN au fost extraordinari, dovedind încă o dată prestația de înaltă valoare internațională care-i caracterizează în concertele lor de pe trei continente. De menționat că în serata aceasta au evoluat "pro bono"! Lucrările muzicale dedicate românilor din Bucovina de Nord și nu numai, au fost cu entuziasm primite de public, cu multe aplauze și flori... În cadrul publicului elevat, apropiat interpreților și compozițiilor audiate, au participat și o serie de personalități culturale importante, precum, dl. Nikolaos Vlahakis, Ministru Plenipotențiar al Ambasadei Greciei la București, dl. acad. Victor Spinei Vicepreședintele Academiei Române, preoți, medici și alți intelectuali aplecați spre misterele culturii muzicale etc.