A doua categorie are în centru războiul din Vietnam. Aici domnește confuzia. În primul rând, apar îndoielile privind justețea cauzei (pusă la îndoială prin apariția victimelor civile, o prezență adesea ascunsă în prima categorie). Apoi, domnește confuzia cognitivă: protagoniștii pierd frecvent contactul cu realitatea, lumea războiului produce o destructurare a capacității acestora de a se orienta, de a aranja elementele din jurul și dinlăuntrul lor după o logică lineară, coerentă, rațională. Apocalypse Now (1979) este capodopera care însumează toate aceste elemente. Born on the Fourth of July / Născut pe 4 iulie aparține acestei categorii.
Ultima categorie este reprezentată de filmele despre războaiele recente, din Golf și Afganistan. Deoarece acestea au fost purtate în special de soldați profesioniști, care au dorit să fie acolo, impactul asupra societății în ansamblu a fost mai mic. Accentul cade aici pe meseria războiului, pe arta armelor ca o profesie a celor care își dedică viața conștient și voluntar acesteia și sunt dominate mai degrabă de riscurile aventurii decât de debusolarea morală caracteristică perioadei anterioare.
Born on the Fourth of July / Născut pe 4 iulie este bazat pe autobiografia lui Ron Kovic, apărută în 1976. Spune povestea unui tânăr ce crește undeva în America profundă, într-un orășel cu nume indian și într-o familie burgheză tipică. Se îndrăgostește și trăiește primul sărut în timpul balului de absolvire, însă apoi o pornire de aventură, de afirmare a masculinității îl îndeamnă să se înroleze. Războiul îl deprimă nu doar prin sacrificiile pe care le face, dar mai ales prin victimele civile. Se întoarce din misiune iremediabil afectat. Atât fizic (un glonț i-a secerat coloana vertebrală puțin mai jos de piept, astfel că toate membrele sale inferioare, inclusiv picioarele, sunt scoase din uz), cât și psihic (este bântuit de imaginea copiilor uciși de detașamentul său și, mai ales, de faptul că a ucis un camarad în confuzia unei retrageri).
Lăsat la vatră, începe un proces dureros de transformare interioară. Realizează că nimeni nu este interesat de eroismul său cu adevărat, că oamenii au alte vieți, că economia nu poate să-i integreze. Nimic din ceea ce credea că este bine i se demonstrează că nu este atât de solid, cum ar fi loialitatea familiei. Astfel că, încet, dar sigur, se alătură cauzei pacifiste democrate, care promova ieșirea din război.
Interpretarea lui Tom Cruise (tânăr la vremea respectivă) este, spre lauda sa, total diferită de cea cu care ne-a obișnuit în rolurile sale machiste din seria Top Gun (1986 și 2022) sau seria Mission: Impossible. Ne arată că știe să joace un personaj masculin care nu este neapărat obsedat de virtuțile sale ostășești și de alte performanțe, care suferă și se transformă după loviturile vieții. Cruise întruchipează aici o formă de bărbăție ca virtute morală: curajul în fața adevărului, asumarea inevitabilității realității și, mai ales, puterea de a merge mai departe în direcția pe care o consideră corectă.
Bineînțeles, nu face toate astea de la început. Procesul de transformare interioară și acceptare este îndelungat, trecând prin fazele clasice precum negarea, furia sau resemnarea. Însă, va fi un proces dus până la capăt.
Born on the Fourth of July este, așadar, un film reprezentativ al genului anti-război ce are drept fundal conflictul din Vietnam. Inspirat din experiența directă a regizorului Oliver Stone în calitate de combatant în acel conflict (pentru care a câștigat și Steaua de Bronz), a apărut în 1989 și este partea a doua din trilogia dedicată acelui război, după Platoon / Plutonul (1986) și Heaven & Earth / Cer și pământ (1993).
Mesajul său anti-militarist este emoțional și politizat, ceea ce îi reduce impactul. Văzut peste ani, în contextul agresiunii ruse asupra vecinilor noștri ucraineni, și forța sa persuasivă se regăsește redusă. Rămâne, în schimb, actual ca poveste de maturizare forțată și dureroasă, expusă prin intermediul unei interpretări memorabile a lui Tom Cruise.