Recitalul Quasi una fantasia a suscitat sentimentul că te aflai într-o lume feerică. Armonia - sonoră și vizuală - te împresura pur și simplu. Scena Ateneului, în semiobscuritate, era compartimentată simetric. În stânga pianul, iar în dreapta modulul de comandă pentru orgă. Publicul a fost îmbiat să parcurgă o călătorie în lumea Barocului, însă condus de artiștii de pe scenă, cu popasuri stilistice romantice ori impresioniste, acolo unde eventuala monotonie, era alungată cu undele unui tango.
Reflectoare fixe cu irizări albastre sau portocalii umpleau cu lumina lor discretă spațiul. Iar proiecțiile cu imagini focalizate pe tuburile de orgă te supuneau la o cvasi-levitație.
Recitalul Sânzianei Mircea s-a deschis cu interpretarea Sonatei Lunii de Ludwig van Beethoven. Deasupra valurilor de triolete, modelate cu o agogică foarte liberă, romantică (unde acorduri desfășurate accelerau pasul, urmate de rallentando), tema suna argintată mirific. Pe fundalul scenei umbre albastre pregăteau apariția palidei Luni. Motivul muzical obsedant anacruzic al Allegretto-ului din partea mediană a Sonatei era cântat plin de grație. Finalul, Presto agitato, a fost interpretat tumultuos, cu acele ferme 'înghimpări' de sunete acute accentuate. Pe tuburile de orgă din spatele scenei, imaginea Lunii se înălța deasupra unor ape (posibil o călătorie nocturnă pe lacul Vierwaldstättersee din Elveția, acolo unde se spune că Titanul de la Bonn a scris minunea aceasta), marcat de un puternic sentiment de iubire pentru Giulietta Guicciardi.
Protagonista serii de la Ateneu, pianista Sânziana Mircea, a cântat apoi Clair de lune (Clar de lună) în re bemol major, L. 75, a treia piesă din Suita Bergamască de Claude Debussy, scrisă în anul 1905, în metru ternar și în mișcarea Andante très expressif.
Piesa Clair de lune (inițial intitulată Promenade sentimentale / Plimbare sentimentală) i-a fost inspirată lui Debussy de versurile poemului lui Paul Verlaine: "Sufletul tău este un peisaj ales / Cât de fermecătoare merg măștile și bergamascile [5] / Cântând la lăută și dansând și cvasi / Triști sub deghizările lor capricioase. / În timp ce cântați în modul minor / Cucerirea dragostei și a vieții oportune / Ei nu par să creadă în fericirea lor / Și cântecul lor se amestecă cu lumina lunii, / În lumina calmă a lunii, trist și frumos, / Cine face păsările să viseze în copaci / Și plânge cu extaz jeturile de apă, / Jeturile de apă înalte și zvelte țâșnesc printre marmure."
Pianista Sânziana Mircea te cucerește instantaneu. Claviatura pianului este pentru ea doar o spumă a mării, pe care degetele sale o ating ca pe o dantelă sonoră vie.
Cât rafinament în transpunerea indicațiilor de expresie din partitură (Tempo rubato, peu a peu crescendo et animé, Calmato, morendo jusqu'à la fin)!
Clair de lune a fost aranjată pentru o mare varietate de combinații instrumentale, inclusiv orchestrații notabile (realizate de André Caplet, Leopold Stokowski și Lucien Cailliet).
Apoi, chiar a urmat o muzică Barocă: Toccata in re minor și Sinfonia în re major din Cantata «Ratswahl» de Johann Sebastian Bach / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și orgă). Tema celebrei toccata era pasată de la orgă la pian, apoi revenea la orgă, într-un amestec timbral ce sporea monumentalitatea. Pianul nu era cu nimic mai prejos; totuși, nu era acolo lupta dintre David și Goliat! Totul se împletea armonios. Mai apoi, în Sinfonie, recunoșteam motive din Preludiul în mi major pentru vioară solo, din Partita nr. 3, în care era prezentă celebra celulă ce conține succesiunea opozantă tonică-sensibilă-tonică. Cantata «Ratswahl este una dintre puținele cantate sacre scrise de J.S. Bach (pe textul Psalmului 75 - Ție îți mulțumim, Doamne / Wir danken dir, Gott, wir danken dir).
Și din nou o divagație muzicală de la stilul Baroc: Tango in re major din Suita España, op. 165 de Isaac Albéniz / Leopold Godowski / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și flaut).
Ascultam sunetul flautului Mariiei Velia, ce unduia melodia de un farmec irezistibil, acompaniată cu mare artă de pianista Sînziana Mircea.
Ce frumos sunau trilurile și mersul în terțe paralele cuplate cu pianul! Pe fundal, rulau imagini ce se apropiau de privitor perspectival. Pe tuburile de orgă apăreau proiectate splendide vitralii multicolore.
Am ascultat pe urmă delicata muzică din Berceuse (Cântec de legăn) în re bemol major, op. 57 de Frédéric Chopin / Sînziana Mircea, transcrisă pentru flaut și pian. Broderiile sonore chopiniene te conduceau către inefabil.
A urmat Toccata din Simfonia nr. 5 in fa, op. 42, nr. 1 de Charles Marie Widor, interpretată impresionant de organistul Davide Mariano. O agilitate fantastică și o siguranță a mânuirii celor trei manuale (claviaturi), schimbări de registru, combinații timbrale diverse, virtuozitate și un echilibru al construcției formale a lucrării interpretate - toate creau acea atmosferă unică pe care doar sunetul acestui instrument ți-l poate proiecta direct în suflet, paradoxal, fără a mai trece prin urechi.
Splendida compoziție se bazează pe un aranjament de arpegii, care în fiecare măsură formează fraze muzicale, modulând mereu. Melodia este completată de acorduri sincopate, cu formule ritmice pregnante. Motivele sunt contextualizate printr-o linie de bas descendentă.
Lucrarea este uneori utilizată ca muzică pentru ceremoniile de nuntă.
Aria Schafe können sicher weiden (Oile pot pășuna în siguranță) din Cantata de vânătoare, BWV. 208 de J.S. Bach a fost interpretată de Sînziana Mircea, Mariia Velia și Davide Mariano. Aranjamentul exclusiv instrumental, omițând versurile poetului Salomon Franck (Oile pot pășuna în siguranță / unde veghează un păstor bun./ Unde conducătorii guvernează bine / liniștea și pacea pot fi experimentate / și tot ceea ce face țările fericite), a reușit să redea atmosfera pastorală. Poate că folosirea unui Blockflöte, în loc de flautul modern, ar fi adus mai aproape auditoriul de muzica originală, cea din epoca lui J.S. Bach.
Cunoscuta Passacaglia în sol, HWV. 432 de Georg Friedrich Händel, în aranjamentul pentru pian și orgă al Sînzianei Mircea, a entuziasmat publicul prin somptuozitate, ritmul punctat și basul său în ostinato.
Organistul Davide Mario și-a demonstrat măiestria, împletind variațiunile pianului cu cele cântate de orgă. Uimitor baletul picioarelor sale, care apăsau cu o dezinvoltură de acrobat tastele uriașului pedalier al pupitrului de comandă al instrumentului.
Imaginile cu arhitectură gotică și cu păsări ce survolau un lac mă duceau cu gândul la sonoritățile Duo-ului realizat pentru vioară și violă, al aceluiași opus, de către norvegianul Johan Halvorsen.
În partea a doua a recitalului de la Ateneul Român, publicul a ascultat, câteva cuvinte de mulțumire adresate artiștilor, partenerilor, coproducătorilor și publicului prezent, de către domnul Dorin Ioniță, organizatorul Festivalului Vara Magică - 2023.
Apoi, Sânziana Mircea și Davide Mario au cântat o transcripție pentru orgă și pian a Concertului pentru două clavecine, în do major de Johann Sebastian Bach. Impecabilă sincronizarea celor doi muzicieni! În cele trei mișcări ale concertului - 1. Allegro; 2. Largo sau Adagio și 3. Fuga, Presto - dialogul dintre pian și orgă menținea viu interesul pentru evenimentele muzicale în desfășurare. Pe 'tocătura' sunetelor de orgă, pianul puncta acorduri retezate, ca de clavecin.
Proiecțiile realizate de Adestu îmi sugerau mișcarea browniană a unor particule fumigene cromatice, suspensia fiind de natură audio-vizuală, iar agitația termică fiind substituită cu emoția artistică emanată de interpreți. Alteori, figuri angelice, amintind de tablourile lui Botticelli (Nașterea lui Venus, un chip aureolat cu flori de margarete albe) se perindau pe fundal.
Un frumos omagiu a fost adus compozitorului Benedetto Marcello - prin piesa Anonimo Veneziano - Hommage to Benedetto Marcello, scrisă și cântată de pianista Sînziana Mircea.
Imagini din lagunele Veneției, cu gondolele plutind, se zăreau pe fundalul scenei. Iar muzica euforică, festivă, armonioasă, încheiată pe niște sunete acute fine, aducea a coloană sonoră de film.
Consolation nr. 3, în re bemol major de Franz Liszt / Harvey Bartlett Gaul, într-o transcripție pentru orgă de același Davide Mariano a încântat prin mozaicul de timbruri și schimbări contrastante ale registrelor. Totul suna armonios, consonat, iar pedalele din bas confereau echilibru și soliditate. Această piesă, din ciclul S.172, cuprinzând șase piese, este în stilul Nocturnelor lui Frédéric Chopin (Nocturna op. 27 nr. 2). <>Consolation nr. 3, a fost cântat cu mare inspirație și interiorizare.
Zborul cărăbușului sau Dansul bondarului de Nikolai Rimski-Korsakov a arătat o dată în plus măiestria acestui faimos organist, Davide Mariano: virtuozitate și expresivitate deosebită. Piesa, își are originea în muzica finalului actului al III-lea al operei Poveste despre Țarul Saltan, în care țareviciul Gvidon Saltanovici este transformat într-o insectă, astfel încât el zboară departe de palatul tatălui său (care nu știe că el este în viață). Motivul muzical a fost adesea citat (filmul Shine, regia Scott Hicks, despre viața pianistului David Helfgott, care a suferit o cădere mentală sau piesa lui Michael Jackson - Breaking News, sunt doar câteva exemple).
Degetele lui Davide Mariano chiar zburau pe claviaturile orgii, cu o agilitate formidabilă, ireală pentru un instrument masiv cum este orga.
Au urmat variațiunile Inseme, pe teme de Bach și Gounod, de Sînziana Mircea. Se percepeau teme din suitele de violoncel de J.S. Bach ori din Ave Maria - Bach / Gounod. Această muzică, pe alocuri, îmi sugera o atmosferă reconfortantă (stil Richard Clayderman - Ballade pour Adeline). Sînziana Mircea a cucerit publicul cântând minunat, dar și prin cele câteva cuvinte de mulțumire rostite.
Ultima lucrare interpretată a fost Suita Aurora pentru pian și orgă, scrisă de Sînziana Mircea, cuprinzând trei părți: 1. Genesis; 2. Zephyrus; 3. Aurora. Recunoșteam tehnici de compoziție Baroce (passus duriusculus), la orgă, mers contrar în duble octave, între orgă și pian - o muzică plină de acorduri masive, în care vocile dialoghează, fie contradictoriu, fie consensual.
Rulau în acest timp imagini florale cu corole de magnolii deschizându-se și închizându-se rapid. Apoi se vedea o rozetă uriașă, ornamentată care se rotea, aluzie la O, Fortuna din cantata Carmina Burana, din filmul lui Jean-Pierre Ponnelle (1975) unde domnește doar Norocul.
Ropote de aplauze, ovații, buchete uriașe și coșuri de flori au răsplătit artiștii de pe scena Ateneului. Aceștia au acordat împreună, două bis-uri.
Tinerei flautiste Mariia Velia i-a fost înmânată o diplomă : Premiul «Prețuiește viața!»
Festivalul Vara Magică continuă în zilele de miercuri ale lunii iulie și august 2023, la Ateneul Român, cu un imens succes!
NOTE
[1] Pianista Sînziana Mircea are o carieră artistică bogată pe plan internațional, fiind prezentă pe mari scene din Europa, Asia și America de Nord. Și-a început studiile la București, sub îndrumarea profesorilor Elena Dumitrescu, Olga Szel și Stela Drăgulin. Ulterior, a obținut diploma de licență cu calificări maxime la Hochschule für Musik und Tanz Köln (Germania) și diploma de masterat la Guildhall School of Music and Drama Londra (Marea Britanie), cu o bursă generoasă oferită de Steinway & Sons UK. De asemenea, a studiat la Academia Pianistică Imola (Italia). S-a perfecționat cu celebrii muzicieni: Aldo Ciccolini, Ronan O'Hora, Pascal Roge și Boris Petrushansky și Verona Maier. Debutul Sînzianei Mircea a avut loc pe scena Ateneului Român, la vârsta de șapte ani, urmat de cel din SUA, la 11 ani. A efectuat apoi, un turneu pe continentul nord american, la 14 ani. a concertat la Tokyo Metropolitan Theatre, la numai 20 de ani, precum și la St. Martin-in-the-Fields din Londra. Patru ani mai târziu, Sînziana a debutat la Carnegie Hall din New York, cu un recital integral, memorabil. A susținut de asemenea, concerte la Sala Radio, Ateneul Român, Conservatorul din Veneția, Sapporo Concert Hall, Nanjing Arts Center Filarmonica din Tallinn. În anul 2019, Sînziana a realizat un amplu turneu în Japonia, urmat de turneul european Imagine Chopin, în care și-a prezentat și propriile compoziții. În anul 2020, Sînziana Mircea a lansat cel de-al treilea album intitulat Fortuna - Piano Sensation, alcătuit din compoziții realizate și interpretate chiar de ea. Acest album reprezintă singurul disc, lansat după mai bine de 30 de ani, de legendara casă de discuri Electrecord, cu un pianist român, în calitate de interpret și compozitor. În același an, pianista a participat în prestigioasa serie de concerte online Steinway's Lunch Concerts - Great pianists playing at home, alături de pianiști precum Evgeny Kissin sau Lylia Zilberstein. Sînziana Mircea a câștigat Bursa Brătianu, acordată de Ministerul Culturii și Bursa de Cercetare Nicolae Iorga, ICR Veneția. Ea este singurul pianist român desemnat Young Steinway Artist, de către celebra casă producătoare de piane de concert (2017) și este de asemenea, prima câștigătoare din România a Van Cliburn Foundation & TCU Scholarship Award (2014), precum și a premiului Academiei Internaționale de Pian din Miami (2016). Sînziana Mircea a câștigat diferite premii precum: Premiul I la Golden Classical Music Awards, New York (2019), precum și două Premii I la Concursul Internațional Grand Prize Virtuoso - edițiile Salzburg și Amsterdam (2019). Sînziana Mircea a concertat alături de numeroase orchestre, precum și în festivaluri prestigioase: Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul Palermo Classica, Musica Riva Festival (ca solistă a Washington DC Youth Orchestra), Busan Maru International Music Festival din Coreea de Sud, Miami Piano Academy & Festival și Piano Texas Academy Festival Înregistrările sale au fost de asemenea difuzate de-a lungul timpului de Radio România Muzical, BBC Radio 3, RAI3 Italia, Musique3 Belgium, Riverwest Radio Wisconsin USA și au intrat în Fonoteca de Aur a Radio România. Discografia Sînzianei Mircea reunește patru albume. Pe lângă studiile muzicale, în anul 2018, pianista Sînziana Mircea a obținut diploma de masterat în Managementul Artelor la Universitatea de Economie Bocconi din Milano, devenind ambasador pentru programul MAMA. A fondat la București Muse Art Academy.
[2] Organistul, clavecinistul, pianistul și dirijorul Davide Mariano (35 de ani), a absolvit studiile de orgă la Conservatorul de Stat Lorenzo Perosi din Campobasso Italia, la clasa profesorului Francesco Di Lernia. A obținut masteratul în Orgă și Clavecin la Universitatea din Viena, profesorii Martin Haselböck și Gordon Murray. A urmat studii post-masterale la Conservatorul Național din Paris, la clasele profesorilor Michel Boulvard, Oliver Latry și Louis Robilliard. Davide Mariano este licențiat în dirijat al Universității Private Anton Bruckner, Linz. S-a perfecționat cu: W. Zerer, L.F. Tagliavini, L. Ghielmi, P.D. Peretti, J. Essl, M. Imbruno, P. Planyavsky, S.-V. Cauchefer-Choplin (Improvizație),W. Glüxam, S. Gottfried, N. Parle, E. Fadinni, G. Isphording (clavecin și basso continuo), L.M. Clemente, R. Flore (dirijat) și G. Andretta (operă). Davide Mariano a câștigat premii precum: Premiul de interpretare Peter Hurford Bach, la St. Albans și la concursurile internaționale de orgă din Amsterdam și Kaliningrad. Davide Mariano a cântat în prestigioase săli de concert și catedrale din Europa, America și Japonia, precum: Musikverein, Konzerthaus și Stephansdom din Viena, Teatrul Mariinsky din St. Petersburg, Konzerthaus din Berlin, Philharmonie Essen, Catedérala Notre-Dame și Église de la Madeleine din Paris, sălile de concerte Suntory din Tokio, Kioto, Osaka, Muzeul de Artă din Cleveland, universitățile din Kansas, Mississippi, Louisiana. A debutat ca dirijor cu Orchestra Wiener Akademye la Festspiele Mecklenburg-Vorpommern, în Germnia în 2019. A fost invitat la festivalurile din Roma, Stuttgart, Merseburg, Tolouse, Amsterdam, Helsinki, Copenhaga și Tel Aviv. Din anul 2019, Davide Mariano predă orga la Conservatoarele din Padova, Ferrara și Trapani și Sassari (Italia). A realizat trei CD-uri cu albume precum TRIADE. Înregistrările sale au fost difuzate pe posturile de radio MDR, ORF-Ö1, Radio Stephansdomi și pe posturile de televiziune ORF, 3 SAT și ARTE.
[3] Flautista ucraineană Mariia Velia este studentă la Universitate Națională de Muzică din București, la clasa profesor doctor habilitat Ion Bogdan Ștefănescu. Mariia Velia a susținut recitaluri în cadrul ansamblului Flaut Power, la Muzeul Național de Artă și Casa Artelor Dinu Lipatti din București și la Palatul Culturii din Târgu-Mureș. A cântat ca solistă la sala Radio din București - Concertul Viața într-o valiză - difuzat de Radio România Muzical și Radio România Cultural, la un an de la Invadarea Ucrainei.
[4] Artistul digital Adistu este regizor de videoclipuri și filme suprarealiste. A prezentat și performat în cadrul diferitelor manifestați precum: Berlin Festival of Lights, Anim'est, Boom Portugalia, Burning Man SUA, Crest Theater Los Angeles, OffOff Cinema Ghent, Utopia Cinema Toulouse. A avut expoziții solo în țară și în Europa. Adistu lucrează în diferite medii: animație, video-mapping, VFX, instalații multimedia și fashion, holograme, VR și artă digitală printată. Adistu combină arta procedurală cu cea fractală, clasică 3 D, și A.I. Artistul predă artă digitală în cadrul CINETIC, în rezidențe artistice internaționale și pe platforma online Future Media Academy. Este, totodată directorul festivalului itinerant Tripoteca, ce a ajuns în 15 țări.
[5] Bergamasca era un dans rustic stângaci, dar și o melodie cântată, asociată cu dialectul clovnilor și bufonilor din zona Bergamo (Italia). Suita lui Debussy însă face doar o aluzie poetică la bergamască, fără a avea vreo legătură cu dansul.
*https://en.wikipedia.org/wiki/Tango#/media/File:Figari-tango32.jpg