Ce-ar fi fost dacă? - Între revoluții

Între revoluții (în regia lui Vlad Petri, cu un scenariu semnat de Lavinia Braniște) se dezvăluie drept întretăierea aproape difuză dintre două spații eterogene, unde dialogurile dintre Maria și Zahra (tinere studente, al căror prezent clocotește de speranțe) urmează legile inseparabilității cuantice, comunicând aproape telepatic realități diferite și, paradoxal, încadrabile în același peisaj. Mai mult decât o simplă retrasare a unor evenimente nescrise, cele două personaje fictive ale Laviniei Braniște dobândesc conturul unor identități care au existat cândva și care-și chestionează, prin acest dialog epistolar pe care-l poartă, cursul propriei existențe.
 

Narațiunea suspendă setul de credințe sociale și povestește, configurează, investighează istorii nespuse, lăsate la marginea unei posibilități neexplorate. Prin conversația celor două tinere prietene și studente la Universitatea de Medicină din București, separate de orânduiala unor lucruri care precede putințele omenești, asistăm la dinamica internă a unui multivers, unde multiple realități paralele se întretaie și jonglează cu varii potențialități. Ce-ar fi fost dacă? - aceasta este întrebarea care ni se divulgă, pitită în spatele replicilor de-o candoare senzorială. Cuvintele dobândesc o fluiditate poetică care trezește vibrația unor corzi lăuntrice, de parcă cele două prietene, prin destăinuirile pe care și le fac, s-ar adresa unei a treia instanțe, spectatorului care devine mediatorul celor două.

Sinopsis-ul pe care am încercat să-l schițez fără să ofer prea multe detalii privind consistența narativă a filmului nu are decât rolul să suscite curiozitatea pentru substratul filosofic al documentarului, care, sub penelul Laviniei Braniște, prinde un contur puternic îngroșat. Cele două prietene își văd relația pusă sub hazardul unor provocări când Zahra decide să se întoarcă în Iran odată ce posibilitatea unei schimbări politice devine o certitudine (Revoluția Islamică din 1979). Astfel, corespondența dintre cele două devine un echivalent al corespondenței existente între tumulturile interne și externe ce au loc în contextul spațio-temporal al anilor '70-'90: abolirea dictaturii, revoluția, independența sunt proiectate în planul intern al personajelor. Oscilațiile lăuntrice prin care trec sunt reflexia schimbărilor pe care le suferă sistemul din care fac parte. Verbalizate, acestea devin mărturia unor vieți a căror soartă ar fi putut fi alta dacă.

Anonimitatea celor două personaje fictive - o oarecare Zahra, o oarecare Maria - ne înștiințează că fiecare dintre noi s-ar fi putut găsi în locul acestor două fete. Și, totuși, identitatea lor este de netăgăduit, căci au existat cu siguranță o Zahra și o Maria care s-au regăsit în această situație. Sub forma unui alt nume sau a unei alte vieți. Certificatul de naștere nu e decât o formalitate. Suntem cu toții roadele aceluiași pământ pe care împărtășim aceleași istorii.

Dezgroparea arhivelor din anii '70-'80 a alimentat acest impuls regizoral pentru revalorificarea lor ceea ce a permis recodificarea trecutului și reînscrierea sa într-o altă ordine istorică. Resorturile imaginare ale narațiunii se contopesc cu realitatea, devenind un soi de autoficțiune a unor voci care au fost private de șansa de a-și transmite povestea mai departe. Alăturarea acestor fragmente de arhivă din România și Iran din perioada anilor 1978-1990 scot la iveală poveștile celor din zona periferiei, care, lăsați deoparte, asemenea Mariei și Zahrei, și-au țesut povestea pe fundalul tumultului revoluționar global. Între revoluții este documentarul despre sacrificiile personale în vederea unui ideal comun - libertatea națională.

Documentarul poate fi văzut în cadrul Astra Film Festival de la Sibiu, între 15-22 octombrie 2023.