Documentarul cu accente feministe se deschide cu citatul reprezentativ al scriitoarei iraniene Azar Nafisi "Ne trebuie imaginație pentru a ne închipui un viitor care nu există". Însă imaginația poate fi de asemenea periculoasă, întrucât realitatea este întotdeauna mai puternică. Unde se trage linia dintre idealism și nesăbuință? Pe parcursul a mai mult de un deceniu, cele două prietene se sprijină reciproc în perioadele marcate de tulburări politice pe care le traversează. Astfel singurătatea fizică devine mai ușor de suportat.
Între revoluții imersează spectatorii, estetic, dar și tematic, într-un trecut recent care încă mai are povești de spus și personaje de dezvăluit. Cu ajutorul imaginilor de arhivă, filmate analog în alb-negru sau color, Vlad Petri construiește un documentar deopotrivă poetic și meditativ, trasând o paralelă între contextul socio-politic din Iran și cel din România printr-o relație de prietenie ce sfidează trecerea timpului.
Lectura scrisorilor, inspirate de documente veridice ale Securității, este acompaniată de poezii ale autoarelor Nina Cassian și Forugh Farrokhzad, reflectând sentimentele corespondentelor. Cadrele dinamice, împânzite de protestatari, sunt intercalate cu peisaje naturale liniștitoare ce echilibrează balanța anxietății. Tinerii mereu efervescenți contrastează vizibil cu circumstanțele nefavorabile. Muzica contemporană anilor '70-'80, provenită din ambele culturi, creează un pod între cele două națiuni și relevă o diferență nu chiar atât de accentuată. Dorința de schimbare și optimismul implacabil al cetățenilor nu depind de o religie sau un teritoriu.