Sfântă obrăznicie, nu mă lăsa - De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin

Dacă tu ești un artist adevărat, nu ai altceva de făcut decât să te expui așa cum ești - acesta este mesajul unei doamne fascinante, pe care nu ai cum să nu o admiri.

De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin, documentarul biografic ce va fi prezentat la Astra Film Festival 2023, după ce fost văzut și pe la TIFF 2023, o dezvăluie pe remarcabila poetă, prozatoare și traducătoare Nora Iuga, așa cum nu o dezvăluie nici un vers de al ei. Regizoarea Carla Teaha, devine pe parcursul filmărilor o prietenă, o confidentă a poetei și parcurge împreună cu ea câțiva ani, documentând viața celebrei scriitoare.

Nora Iuga vorbește, filozofează și trăiește în versuri. Își verbalizează poetic toate gândurile ce-i frecventează mintea genială, în cel mai firesc mod posibil și lipsită totalmente de inhibiții. Suntem invitați în intimitatea apartamentului său plin de cărți, plin de idei, care conservă energia trecutului. Într-un mediu modest, luminat, poeta trăiește un proces perpetuu de creație. Căldura sa este contagioasă chiar și atunci când își face cafeaua, sau când face exerciții de dimineață.

Iubirea a fost dintotdeauna o componentă esențială a existenței sale. Chiar și după 90 de ani, respiră iubire, amintește iubirea în orice face și oriunde merge. Erotismul nu este exclus din această iubire copleșitoare. Erotismul, în cea mai nevinovată formă, a fost obsesia și o parte de neînlocuit din personalitatea Norei Iuga. Același erotism pe care regimul comunist l-a considerat morbid și l-a interzis pentru 8 ani.

Regizoarea, alături de echipa de filmări, o însoțesc pe poetă în călătoria la târgul de carte de la Frankfurt. Acest episod alcătuiește portretul just al Norei, cu oboseala ei, entuziasmul de a vorbi despre poezie și de a interacționa cu oameni, hipersensibilitatea și abilitatea neschimbată de a cocheta. Trenul este o mare pasiune a protagonistei, e acel spațiu de tranziție, în care ea rămâne neschimbată. Privește cu recunoștință peisajul de pe geamul vagonului și se bucură de faptul că s-a născut tocmai în lumea asta, o bucurie care nu ne e dat să o înțelegem.

O suită de cadre tandre, aproape dezmierdătoare, imagini din arhive cu evoluția personală și profesională și mărturisiri din spatele vieții literare micșorează distanța dintre spectator și scriitoare. Este uluitor cum o personalitate cu un exces potrivit de vulnerabilitate nu se lasă afectată de provocările vieții, se situează mai presus de aceste încercări și continuă să zâmbească. Nora Iuga, complet dezinhibată și plină de curaj, trimite și acum scrisori de dragoste și trăiește în limitele imaginației un amor etern. O femeie, care prin arta sa poate să-i facă pe oameni să creadă că și-a pierdut mințile, dar care este arhiconștientă în gândirea sa, stăpână pe farmecul său.

Demersul Carlei Teaha de a prezenta pe ecrane o personalitate literară cvasi-controversată, dar care a adus un aport imens culturii și literaturii românești este de apreciat și sper să declanșeze un nou val de producții românești care să se situeze la limita dintre poetic și cinematografic.

Documentarul poate fi văzut în cadrul Astra Film Festival de la Sibiu, între 15-22 octombrie 2023.