Fenomenul Star Wars: Influențe, abordare revoluționară și impact generațional - 3.3. Rebranding datorat succesului

George Lucas i-a promis soției sale că se va relaxa în urma succesului pe care l-a avut filmul lui. În definitiv, se stresase atât de mult în ultimii ani încât abia avusese timp pentru ea. Marcia își dorea un copil și spera că se pot concentra pe întemeierea unei familii odată ce corvoada blockbuster-ului s-a terminat. Însă ce nu știa ea era faptul că ceasul ticăia. Lucas avea un contract cu cei de la Fox în care era stipulat că dacă nu începe să lucreze la continuarea Star Wars în termen de doi ani, toate drepturile vor fi cedate companiei pentru a face ce dorește cu seria. Lucas a luat pentru scurt timp în considerare să vândă tot ce înseamnă Star Wars și să rămână cu profiturile din procentul pe care îl reținuse, însă s-a gândit la ce s-a întâmplat cu seria Jaws după ce Spielberg s-a retras din proiect și a decis că nu își dorește ca cineva să păteze numele francizei pe care o iubea ca pe propriul copil - dar treizeci și cinci de ani mai târziu, Disney avea să cumpere Lucasfilm în 2012.

Nu doar filmul în sine a fost revoluționar pentru cinematografie, ci și abordarea pe care a avut-o regizorul după ce isteria Star Wars a cuprins întregul glob. Lucas era hotărât să înceapă dezvoltarea următorului episod din saga Star Wars, dar era hotărât ca de data aceasta să lucreze după propriile lui condiții. Ce a făcut încă de la început a fost să îl anunțe pe producătorul Alan Ladd că va finanța singur continuarea, din profiturile pe care le face, și că astfel Fox avea să se ocupe doar de distribuirea peliculei. Procentajul pe care îl primeau ei urma să scadă la 22,5%, pe când cel al lui Lucasfilm creștea la 77,5%. În viziunea cineastului, studioul nu făcea nimic mai mult decât să împrumute bani de la bancă și să ofere cecul realizatorului de film, care de fapt lucra cel mai mult. "«A schimbat întreaga natură a înțelegerii - nimeni nu se așteptase la asta», a spus Lucas, notând cu bucurie că «Atunci când roata s-a întors și același sistem a funcționat împotriva lor, s-au simțit trădați și înșelați»". (Jones, 2016: 213)

Ladd nu avea prea multe opțiuni. Era conștient că orice companie ar fi dispusă să accepte o astfel de ofertă doar pentru a se afilia fenomenului Star Wars. Însă ce nu înțelegeau asociații lui, care considerau că superiorul lor îi oferă totul lui Lucas pe tavă, era faptul că banii nu mai contau. Ladd a realizat cu mult timp înaintea majorității că Lucas crease un univers ce avea să devină pop culture. Apariția logo-ului Fox, cu fanfara lui distinctivă, în introducerea următoarelor filme era mai importantă decât orice sumă de bani pe care puteau să o ceară - și câtă dreptate a mai avut! (Eu personal nu mi-aș putea imagina Star Wars lipsit de logo-ul Fox. Când eram mică și nu înțelegeam exact cum funcționează industria filmului, credeam că este o parte intrinsecă a francizei și mă emoționa de fiecare dată.) "Spielberg nu a fost deloc surprins de tactica lipsită de compromis a lui Lucas. «Daca ești un director, dintr-odată îți dai seama că dacă vrei să intri în afaceri cu George Lucas, nu mai ești în afacerea 20^th Century-Fox, ești în afacerea lui George Lucas», spuse Spielberg, «și George va decide fiecare mișcare»." (Jones, 2016: 214)

Lucas știa că va fi greu să finanțeze un nou blockbuster doar din profitul pe care îl aducea Star Wars. Însă următoarea mutare pe care a făcut-o avea să îi ușureze considerabil situația și avea să se dovedească adevărata - și cea mai stabilă - modalitate de finanțare. Lucas și-a imaginat Star Wars încă de la început ca pe un univers ușor de comercializat. Crearea de jucării și produse licențiate sub egida Lucasfilm a făcut dintotdeauna parte din plan. Însă nici măcar el nu și-a imaginat cât de căutate vor fi produsele inspirate de universul lui. Prețul acțiunilor de bursă pentru producătorii de jucării Mattel și Ideal au crescut doar pe baza unor zvonuri cum că ei vor achiziționa drepturile pentru licențiere. Însă niciuna dintre aceste companii nu a fost interesată, considerând că jucăriile bazate pe anumite filme nu se mai vând odată ce filmul a dispărut de pe ecrane.

În schimb, altcineva a văzut oportunitatea pe care alții au eșuat să o vadă. "Bernard Loomis, șeful Kenner, a câștigat jackpotul cu jucării bazate pe emisiunea de televiziune Six Million Dollar Man; accesoriile și dușmanii omului bionic se mulau bine pe ceea ce Loomis numea «jucărie de calitate» - și el a crezut că există ceva similar în Star Wars. Loomis l-a contactat pe șeful de licențiere Fox și a încheiat rapid afacerea într-o întâlnire în luna mai la hotelul Century Plaza din Los Angeles. (Comunicatul de presă al companiei a anunțat în mod jucăuș că înțelegerea se aplică «la nivelul întregii galaxii».) (Jones, 2016: 216) O altă companie licențiată exclusiv a fost Image Factory, producătoare de nasturi, postere și imprimeuri. Directorul companiei i-a oferit 100.000$ lui Lucas. Angajații de la Lucasfilm au bănuit că ori e nebun, ori știe foarte bine ce face. Și într-adevăr, un singur poster cu Darth Vader avea să aducă companiei de 7,5 ori suma de bani pe care a investit-o.

O altă schimbare majoră pe care Lucas a făcut-o odată ce a obținut mai mulți bani, și implicit control, a fost să îl înlăture pe Dykstra de la conducerea ILM - considerând că a irosit bugetul pe care l-a avut pentru primul Star Wars în încercarea de a crea o cameră specială cu numele lui pe ea - și să îl înlocuiască cu Dennis Muren și Brian Johnson, veterani ai efectelor speciale.

De asemenea, Lucas a vrut să renunțe la rolul de scenarist și regizor și să treacă în postura de producător, pentru a scăpa de calvarul celor două poziții și a deține chiar mai mult control asupra produsului cinematografic final. Astfel, Lucas a invitat-o la o discuție pe Leigh Brackett, o autoare de ficțiune pulp - în genul celor din care s-a inspirat Lucas pentru crearea Star Wars - și scenaristă a unor filme pe care cineastul le admira. Când aceasta s-a întors cu primul draft, însă, Lucas a fost dezamăgit. Când a căutat-o pentru o nouă discuție, a aflat că este în spital. La trei săptămâni după înmânarea primei schițe de scenariu, Leigh Brackett a decedat din cauza cancerului.

Lucas era disperat. La scurt timp, Lawrence Kasdan - tânărul de doar douăzeci și opt de ani propus de Spielberg pentru a scrie scenariul de la Raiders of the Lost Ark - s-a întâlnit cu Lucas pentru a-i oferi prima lui variantă pentru Indiana Jones. Într-un moment de revelație, fără ca măcar să citească ceea ce scrisese, Lucas i-a făcut o ofertă de nerefuzat: să scrie scenariul la The Empire Strikes Back. Ulterior, Kasdan avea să scrie scenariile și pentru Episode VI: Return of the Jedi și Episode VII: The Force Awakens - din noua trilogie. Cu toate acestea, Lucas nu s-a putut abține și a scris și el o parte din scenariu, cea mai notabilă fiind replica lui Darth Vader "Luke, I am your father". A rupt apoi pagina din fiecare scenariu care conținea această replică, de frică să nu fie făcută publică înainte de lansarea filmului. Lucas anticipa corect impactul de proporții pe care urma să îl aibă asupra audienței.

Cu toate socotelile aranjate și echipa de actori adunată în formulă complet, lui Lucas îi mai lipsea doar un regizor. Producătorul Gary Kurtz i-a aranjat o întâlnire cu un singur om: Irvin Kershner, fost profesor al USC, unde absolvise Lucas. El a și rămas să regizeze The Empire Strikes Back. Cu calea așternută în fața lui, Lucas s-a îmbarcat în dezvoltarea tot mai accentuată a poveștii sale spațiale. Pentru următoarele două filme, așa a lucrat George Lucas la Star Wars.

Bibliografie: Jones, B. J. (2016). George Lucas - A Life. New York: Little, Brown and Company.


Notă: Acest text face parte din lucrarea de licență elaborată de Oana Balaci în cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru și Film, Specializarea Filmologie, anul 2022-2023, supervizori: Lect. Dr. Andrei Simuț, Lect. Dr. Radu Toderici.