Fenomenul Star Wars: Influențe, abordare revoluționară și impact generațional - Monetizarea francizei. 4.1. Saga Skywalker primește un început

Unul din elementele care a șocat spectatorii la apariția filmului The Empire Strikes Back a fost adăugarea unui text de introducere care menționa numărul episodului: Episode V. Acest fapt a determinat fanii să creadă că urmează o relansare a primului film, care va fi a patra parte dintr-o serie de șase filme. George Lucas a mărturisit public că el a gândit mereu Star Wars ca o poveste complexă, care va fi alcătuită din mai multe filme, și că a împărțit scenariul inițial, din lipsă de buget, în trei trilogii, alegând să o filmeze pe cea din mijloc. În realitate, Lucas avea doar idei, fără a avea totuși o structură concretă a narațiunii, și oscila adesea între șase sau nouă părți care formează saga. Un lucru era cert, însă. Cu redenumirea continuării sale în Star Wars: Episode V - The Empire Strikes Back, Lucas promitea mult mai mult conținut Star Wars. O promisiune pe care unii cinefili au criticat-o, crezând că nu se va ține de cuvânt. Dar de fapt Lucas doar aștepta momentul oportun.

Două decenii mai târziu, când avansul tehnologic i-a permis în sfârșit să contureze pe ecran lumile pe care le vizualiza în mintea lui, George Lucas a început să dezvolte scenariul pentru ce avea să fie trilogia prequel-urilor, o serie mult așteptată, dar la fel de controversată și dezbătută. Comercializarea produselor licențiate a început de această dată în avans, companiile fiind sigure că vor face un profit uriaș de pe urma afacerii. Nu a mai fost o problemă legată de a simți potențialul, acum era o problemă legată de cine investește cel mai mult pentru a obține drepturile.

Pentru distribuție, lupta a fost la fel de crâncenă. Lucas a încheiat până la urmă afacerea cu Twentieth Century-Fox, o alegere de altfel previzibilă, având în vedere că ei s-au ocupat și de trilogia originală, și luând în considerare faptul că au oferit 80 de milioane de dolari fără să vizioneze vreo secundă din noul film. Perioada îndoielilor era de mult dispărută. Însă Lucas nu își dorea doar bani de la ei. Una dintre condițiile pe care le-a impus companiei a fost să îi cedeze drepturile pe care le mai dețineau pentru primul film. Altfel, Lucasfilm devenea unicul deținător al trilogiei originale.

Deși era aproape sigur că nu se va întoarce pe scaunul regizorului, George Lucas a ajuns în cele din urmă să scrie și regizeze toate cele trei filme ale trilogiei. Pentru primul episod, intitulat Star Wars: Episode I - The Phantom Menace, Lucas a făcut o mișcare asemănătoare cu cea pe care a făcut-o la primul Star Wars, când l-a adus pe Sir Alec Guinness în rolul maestrului Jedi Obi-Wan Kenobi. De data aceasta veteranul filmului urma să fie Liam Neeson, proaspăt nominalizat la Oscar pentru rolul principal din Schindler's List al lui Spielberg. El avea să îl joace pe Qui-Gon Jinn, maestrul lui Kenobi - jucat acum de un tânăr actor scoțian pe nume Ewan McGregor. Scena cea mai importantă din punct de vedere al efectelor speciale nu mai era atacul asupra Stelei Morții, ci pod-race-ul care reprezenta șansa micuțului Anakin de a ieși din sclavie - o altă trimitere la pasiunea timpurie a lui Lucas pentru viteză și curse de mașini.

În rolul reginei de pe Naboo, Padmé Amidala, a fost distribuită tânăra de doar șaisprezece ani Natalie Portman, iar copilul Anakin Skywalker era interpretat de Jake Lloyd. Michael Jackson s-a oferit să joace rolul lui Jar Jar Binks, un personaj nou construit cu ajutorul CGI-ului, însă Lucas l-a refuzat în favoarea lui Ahmed Best, ale cărui mișcări a simțit că exprimau mai coerent esența personajului. Actorul afro-american bănuiește însă că Lucas nu își dorea ca atenția publicului să fie îndepărtată de la universul Star Wars odată cu distribuirea lui Jackson în rol.

Așteptările au fost inimaginabile. Ceea ce s-a dovedit a nu fi neapărat un lucru pozitiv. Odată ce ai creat o capodoperă în ochii publicului, este foarte greu să te ridici din nou la nivelul așteptărilor. The Phantom Menace a avut premiera pe 19 mai 1999. În ciuda faptului că a depășit toate recordurile în ce privește box-office-ul - ceea ce era de așteptat după douăzeci de ani, luând și factorul nostalgiei în calcul și curiozitatea legată de noua tehnologie -, primul episod cronologic din seria Star Wars a dezamăgit fani și critici deopotrivă.

Filmul a fost criticat mai ales pentru dialogurile prea tehnice și politice, dar și pentru inventarea termenului de "midiclorieni", o explicație biologică a Forței care a furat din misterul pe care aceasta îl reprezenta. Personajul lui Jar Jar Binks, pe care Lucas a mizat foarte mult, a fost ținta celor mai aspre jigniri. Lucas avea să afirme ulterior că l-a creat inspirat de personajul lui Goofy - adorat de fani -, însă nu a reușit să schimbe cu nimic opinia publică. A fost acuzat încă o dată de rasism, din cauza englezei stâlcite și a accentului lui Binks, dar și de faptul că personajul a fost mai degrabă enervant decât comic. Actorul Ahmed Best a fost cel mai afectat de eșecul lui Binks, însă dedicarea avea să îi fie răsplătită două decenii mai târziu, odată cu distribuirea lui în rolul Maestrului Jedi Kelleran Beq, ce îl salvează pe micuțul Grogu de Ordinul 66 în serialul The Mandalorian.

Încercând să pară neafectat de critici și invocând mereu scuza că "așa a intenționat să fie", George Lucas s-a retras pentru a lucra la cel de-al doilea film din trilogia prequel-urilor. Deși s-a folosit de camerele digitale pentru a filma The Phantom Menace, Episodul II urma să fie primul film Star Wars filmat integral în format digital. Lucas era îndrăgostit de tot ceea ce aducea noua tehnologie: renunțarea la analog însemna mai mult timp și mai mulți bani pentru designul planetelor, al navelor spațiale și al efectelor speciale.

Construcția set-urilor se putea realiza acum direct pe calculator - fapt care îl încânta pe regizor, dar îi încurca pe actori, neobișnuiți încă cu bluescreen-ul. Sir Christopher Lee, actorul ce l-a interpretat pe Count Dooku, nu a avut însă o problemă să interacționeze cu personaje invizibile, întrucât jucase în filme horror cu monștri în anii 1960. Duelul său cu un Yoda generat complet pe calculator este realizat cu naturalețe și pasiune. Mobilitatea lui Yoda datorată tehnologiei este un alt vis devenit realitate pentru Lucas, nemulțumit de ritmul lent în care se mișca maestrul Jedi atunci când era doar o păpușă manevrată de Frank Oz.

Leonardo DiCaprio a fost luat în considerare pentru o perioadă scurtă de timp pentru rolul tânărului Anakin Skywalker, însă în cele din urmă personajul a aterizat în posesia lui Hayden Christensen, care avea doar nouăsprezece ani la momentul respectiv. Producătorul Rick McCallum a mărturisit că "Este ceva la el care te face să te gândești: «Da, tipul ăsta ar putea-o lua razna»." (Jones, 2016: 343). Lucas a fost de acord.

Pe 16 martie 2002, Star Wars: Episode II - Attack of the Clones a fost lansat în cinematografe, câștigând doar 600 de milioane de dolari din cele 900 de milioane ale Episodului I, dar bucurându-se de review-uri mai pozitive decât predecesorul său. Deși povestea de dragoste dintre Padmé și Anakin a perplexat câțiva fani - din cauza diferenței de vârstă vizibile în primul film -, elemente precum lupta lui Yoda cu Count Dooku au rămas în memoria colectivă a spectatorilor Star Wars. Regizorul de animație Rob Coleman, care s-a ocupat de crearea unui Yoda digital care să onoreze interpretarea originală a lui Frank Oz, s-a ridicat la nivelul așteptărilor și a realizat imposibilul: să îl facă pe maestrul Jedi un luptător temut, în ciuda dimensiunilor sale reduse.

Lucas a procrastinat cel mai mult când a venit timpul să înceapă să schițeze scenariul pentru Star Wars: Episode III - Revenge of the Sith. Titlul provenea de la ideea inițială de nume pentru Episode VI: Return of the Jedi. A descoperit că partea cea mai dificilă avea să fie coerența narativă. Episodul III trebuia să se potrivească perfect în puzzle-ul pe care l-a creat în ultimii aproape treizeci de ani, fiind o piesă de legătură între trilogia prequel-urilor și trilogia originală. În vizitele sale la ILM, ezita să ofere prea multe detalii artiștilor care trebuiau să îi aducă viziunea la viață și, chiar și când le oferea, îi avertiza de dinainte că totul ar putea să se schimbe radical.

Pe 30 iunie 2003, Lucas a început filmările pentru ultimul film Star Wars în care avea să fie implicat. Creatorul de decoruri Gavin Bocquet și echipa lui au construit șaptezeci și unul de platouri de filmare în încercarea de a-l ajuta pe Lucas să își țină promisiunea cum că episodul al treilea va fi mai ieftin și de dimensiuni mai mici decât predecesorul lui. A fost, dar doar cu puțin. Bugetul pentru Attack of the Clones s-a ridicat la 120 de milioane de dolari, pe când cel de la Revenge of the Sith a ajuns la 113 milioane de dolari.

Lucas a oferit filmului Revenge of the Sith titlul de cel mai relaxant proiect pe care l-a regizat. Unul dintre motive ar putea fi aducerea copiilor săi pe platoul de filmare. Fiecare dintre ei a apărut pe ecran ca figurație, inclusiv Lucas. Fiul său de doar zece ani, Jett, a avut chiar ocazia să își reia rolul de ucenic Jedi din Attack of the Clones și să "moară" glorios într-un duel cu săbii laser. Interacțiunea lui cu actorii, de asemenea, s-a îmbunătățit considerabil. Lucas a început să fie mai empatic în privința nevoilor lor și să le ofere indicații mai exacte cu privire la ce își dorește. Totuși, odată ce filmările s-au terminat, a refuzat să se emoționeze alături de ei, considerând că prieteniile prilejuite de contexte profesionale vin și pleacă și fiecare e cu drumul lui.

Pe 16 mai 2005, Star Wars: Episode III - Revenge of the Sith a avut premiera. Lucas s-a pregătit psihic pentru critici și eșec la box-office. Ultimul film al trilogiei era de departe cel mai violent dintre toate, și asta s-a reflectat în primul rating PG-13 al seriei. Temele întunecate pe care le atingea erau un risc asumat care îndepărtau în tonalitate Episodul III de continuarea lui cronologică, Episodul IV. Însă ce nu a realizat Lucas a fost diferența de context socio-politic. În 2005, nu mai exista niciun mare război care să îngrijoreze populația. Filmul lui nu trebuia să mai reprezinte o evadare, dimpotrivă, bunăstarea generală care se dezvolta după anii 2000 a găsit publicul râvnind o astfel de tragedie, cum a numit-o chiar el. "«Nu este un film fericit oricum ți l-ai imagina», a recunoscut Lucas. «Este o tragedie... Va fi probabil cel mai puțin reușit dintre filmele Star Wars - dar știu asta deja»." (Jones, 2016: 357)

Star Wars: Episode III - Revenge of the Sith a bătut recordul pentru cele mai multe bilete vândute într-o singură zi, acumulând 50 de milioane de dolari - 108 milioane de dolari pe tot weekendul, ajungând până la 848 de milioane de dolari la nivel global, aproape de succesul primului episod. Spectatorii nu au fost nici pe departe îndepărtați de caracterul sumbru al peliculei, dimpotrivă, au considerat că George Lucas s-a reîntors la origini. Unii critici au considerat Revenge of the Sith chiar mai bun decât trilogia originală. Privind retrospectiv, fanii sunt de acord. Majoritatea aleg Episodul III, uneori alături de Episodul VI, în vârful topului personal de filme Star Wars. Lucas și-a răscumpărat greșelile anterioare și a oferit din nou încredere publicului în epopeea spațială.

În timp ce lucra pentru ultima parte a seriei, Lucas a început de asemenea un proiect animat care avea să se transforme în primul din multele serii de animație de succes ce au extins universul Star Wars (printre care Rebels, Resistance și The Bad Batch, realizate sub egida Disney). Clone Wars a fost un serial de televiziune de douăzeci și cinci de episoade în care Lucas își dorea să prezinte evenimente desfășurate în Republica Galactică între Episodul II și Episodul III. Pentru această sarcină, Lucas l-a ales pe creatorul seriilor animate Samurai Jack și Dexter's Laboratory, Genndy Tartakovsky. I-a oferit câteva direcții esențiale și apoi l-a lăsat de capul lui. Lucas a fost atât de mulțumit de rezultatul final încât a permis lansarea antagonistului General Grievous în animație, cu două luni înainte de premiera Revenge of the Sith. Aventurile lui Obi-Wan Kenobi și ale padawan-ului său Anakin Skywalker urmau să fie dezvoltate ulterior, începând cu anul 2007, într-o serie CGI de șapte sezoane îndrăgite deopotrivă de fani și de critici, cu numele Star Wars: The Clone Wars.

Bibliografie: Jones, B. J. (2016). George Lucas - A Life. New York: Little, Brown and Company.


Notă: Acest text face parte din lucrarea de licență elaborată de Oana Balaci în cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru și Film, Specializarea Filmologie, anul 2022-2023, supervizori: Lect. Dr. Andrei Simuț, Lect. Dr. Radu Toderici.