Povestea este plasată în 1995, într-un mic oraș din sudul Chinei, protagonistul fiind polițistul Ma Zhe (Zhu Yilong), care trebuie să investigheze o crimă: o bătrână dintr-un sat vecin a fost omorâtă, iar cadavrul ei a fost descoperit pe malul râului. Întâmplările se complică pe măsură ce crimele se înmulțesc, iar indiciile par să nu ducă nicăieri. Intriga polițistă constituie planul vizbil, realist al poveștii, în timp ce profunzimea filmului este dată de ecoul pe care evenimentele îl au în psihicul protagonistului. Tânărul inspector Ma Zhe se afundă în cercetarea complexului său caz ca într-un râu tulbure, pierzându-și treptat luciditatea și echilibrul interior. De fiecare dată când pare să se apropie de finalizarea cazului, o nouă crimă îi aruncă în aer toate ipotezele și îi deschide piste ce nu par să ducă nicăieri. Neliniștea personajului generată de întrebările fără răspuns din timpul anchetei este dublată de o situație dificilă în viața personală, atunci când află că este posibil ca soția sa să nască un copil cu o boală ce îi poate influența dezvoltarea psihică.
Transformările personajului sunt urmărite în prim-planuri ce scot în evidență schimbările ce își pun amprenta asupra chipului său, care își pierde prospețimea, în timp ce privirea îi este tot mai neclară, căutând răspunsuri mai mult înăuntru decât în afară. La nivelul imaginii, filmul mizează pe tonuri închise, ce fac spațiile interioare să pară și mai întunecate decât în realitate, subliniind confuzia în care se adâncește protagonistul. Un bloc ce urmează să fie demolat, în care se joacă de-a polițiștii niște copii la începutul filmului, micul apartament în care locuiește Ma Zhe împreună cu soția lui, cinematograful în care se mută secția de poliție în timpul cercetărilor, străzile înguste de-a lungul cărora polițiștii îl urmăresc pe criminal sunt fragmente dintr-un decor dezolant, sugerând o lume căzută în haos, în care personajului principal îi este tot mai greu să își ducă existența.
Întunericului ce domină atât lumea exterioară, cât și pe cea interioară i se adaugă apa care amenință să înghită totul, fie sub forma ploii ce cade necontenit, fie luând înfățișarea undelor tulburi ale râului în care Ma Zhe se afundă spre final, într-o secvență în care oniricul și realul se suprapun.
La nivel auditiv, criza prin care trece tânărul polițist este sugerată de trecerea bruscă de la atmosfera aproape hipnotică pe care o creează un fragment din Sonata lunii de Ludwig van Beethoven, la stridența pe care o are râsul nebunului ce devine principalul suspect în crimele investigate. O voce înregistrată pe o bandă de casetofon, sunetul aparatului ce proiectează imagini pe un perete, într-un cinematograf dezafectat, sunetul ploii sunt alte elemente ce susțin auditiv senzația de disconfort pe care o traversează protagonistul însuși.
Regizorul mizează pe detalii ce compun o imagine voit neclară, menținând nu doar tensiunea tipică unui film cu o intrigă polițistă, ci și confuzia care domină universul interior al lui Ma Zhe. Ca în jocul copiilor de la începutul filmului, regizorul pare să deschidă uși care nu duc la ieșirea din labirint, ci spre spații stranii, la capătul cărora se cască un hău ce te poate înghiți oricând. Neliniștea pe care o dă gândul că pericolul se poate ivi de oriunde pătrunde în straturile cele mai profunde ale minții personajului, transformându-se în agoasă existențială atunci când omul înțelege că, oricât s-ar strădui, nu poate schimba nimic profund în cursul existenței sale. Ma Zhe rezolvă cazul, însă nu are certitudinea că a acoperit toate pistele, iar în plan familial rămâne deschisă posibilitatea ca boala de care suferă copilul său să devină la un moment dat vizibilă. Finalul ambiguu nu este, de altfel o surpriză, câtă vreme filmul este așezat sub semnul cuvintelor lui Albert Camus: N-ai cum să înțelegi soarta, de aceea aleg să joc rolul soartei. Port masca prostească și neinteligibilă a unui zeu profesionist.
Lansat în octombrie 2023, He Bian De Cuo Wu / Only the River Flows / Râul ucigaș a avut un mare succes la publicul chinez. În primele 12 zile de la premiera din China, încasările au depășit 30 de milioane de dolari, iar pe platforma Douban s-au înregistrat peste 80.000 de comentarii (conform publicației electronice Sixthtone). Departe de a fi o producție comercială, filmul se impune printr-un scenariu bine construit, care le dă spectatorilor posibilitatea să completeze spațiile goale din poveste (vezi nenumăratele reacții din spațiul online la care face referire Sixthtone). Folosind proza lui Yu Hua doar ca pretext pentru filmul său, regizorul (și scenaristul) Wei Shujun mărturisește într-un interviu din ianuarie 2024 că a intervenit substanțial în textul original, propunându-și să creeze ceva diferit față de ce și-a imaginat scriitorul pe care, de altfel, îl admiră și cu care a discutat despre film.
Un alt element care a contribuit la succesul filmului a fost cooptarea în proiect a actorului Zhu Yilong, apreciat în China mai ales după succesul răsunător avut cu rolul din filmul Rénshēng Dàshì (2022), pentru care a primit Premiul pentru Cel mai bun actor la a 35-a ediție a Premiilor Cocoșul de Aur, cea mai importantă competiție cinematografică din spațiul chinez. În rolul Ma Zhe, Zhu Yilong își demonstrează maturitatea printr-un joc firesc, cu economie de mijloace, reușind să exprime toate schimbările prin care trece personajul său.
Thriller din genul noir, He Bian De Cuo Wu / Only the River Flows / Râul ucigaș este și o metaforă despre rolul pe care filmul îl mai poate juca în societatea contemporană, o pledoarie pentru redescoperirea mijloacelor simple de expresie, pentru povestea ale cărei sensuri trebuie căutate cu atenție, fără grabă, printr-o multitudine de indicii. Puternic reflexiv, înregistrând spectacolul absurd al realității, filmul poate fi un instrument de plonjare în adâncurile sensibilității umane, explorându-i zonele întunecate nu pentru a le face mai inteligibile sau pentru a le face să dispară, ci pentru a le da ocazia să se manifeste și, în cele din urmă, să fie acceptate.