La sala Ateneului Român, Slovenian Jeunesse Orchester, dirijată de Živa Ploj Peršuh, a debutat cu Variațiunile pe o temă de Haydn, op. 56 de Johannes Brahms, lucrare cunoscută și sub denumirea de Variațiunile Sfântului Antonie [5]. Ele au fost compuse în vara anului 1873, la Tutzing (Bavaria). Prima audiție a avut loc la 2 noiembrie 1873, cu Orchestra Filarmonicii din Viena, sub bagheta lui Johannes Brahms. Compoziția denotă o măiestrie a contrapunctului, rar întâlnită în muzica romantică. În Coda este citată o temă din cea de-a doua parte a simfoniei Ceasornicul de Joseph Haydn, singura legătură a lucrării, de fapt, cu Joseph Haydn.
În interpretarea Orchestrei de Tineret a Sloveniei, dirijată de Živa Ploj Peršuh, urmăream cum tema coral Sfântul Antoni (Andante) lua diverse înfățișări, în variațiunile care se succedau, cu mici pauze între ele: I. Poco Più Animato (Andante con moto); II. Poco più animato (Andante con moto); III. Con moto; IV. Andante con moto (Andante); V. Vivace (Poco Presto); VI. Vivace; VII. Grazioso; VIII. Presto non troppo (Poco presto) și Final. Andante.
Cât de omogen și calitativ a sunat tema solemnă intonată de oboi! În prima variațiune ascultam instrumentele cu coarde, cu acele suprapuneri de formule ritmice divizate normal, peste cele divizate excepțional (triolete de optimi) - totul desfășurându-se cursiv, în legato, acoperind toate registrele. În variațiunea a doua, atacată incisiv, clarinetul și fagotul ieșeau în evidență, readucând un ritm punctat din temă, pe fondul de pizzicato al corzilor grave. Relevant a fost și contrastul forte - piano, precum și salturile intervalice descendente, pe o octavă. Apoi, în variațiunea a treia, tema s-a aplatizat izoritmic (optimi în legato), cu inserări de formule contratimpate ale suflătorilor și un dialog între corn și oboi, urmat de altul, dintre oboi și clarinet. Admiram 'legănarea' temei (în metru ternar) din variațiunea a patra, unde viola și violoncelul unduiau șaisprezecimi legate. Dirijoarea Živa Ploj Peršuh a reușit să creeze, cu o deosebită inspirație, în acel moment, o delicatețe sonoră, conferită de cantilena în dolce e semplice.
Variațiunea a cincea a debutat viforos, cu staccatura suflătorilor de lemn. Frumos și cu multă lejeritate au fost realizate acele sforzandi, precum mici înțepături sonore. În cea de a șasea variațiune, atmosfera se încingea și ritmul dactil se impunea cu pregnanță. Sentimentul de grație a cuprins discursul muzical, în variațiunea a șaptea, unde transfigurarea temei se petrecea într-un chip dansant (o formulă de siciliană, suprapusă peste troheul, intonat de corzi). Vioara primă, cu un mers sinuos și treptat în legato, a avut rolul conducător în variațiunea a opta. Finale a adus o concentrarea sonoră armonică, de o mare rotunjime. Tema inițială suna din nou triumfal.
Aplauze puternice au răsplătit interpreții, iar Živa Ploj Peršuh a mulțumit publicului, spunând că tinerii instrumentiști se simt onorați să cânte într-o asemenea splendidă sală de concert, precum este Ateneul Român.
În continuarea serii muzicale, am ascultat Religioso din Suita pentru orchestră de coarde de Slavko Osterc (1929).
Sonoritățile îmi aminteau de muzica medievală, cu bogăția pedalelor armonice consonante. Frumos a sunat solo-ul de vioară, care mă ducea cu gândul la muzica filmului Lista lui Schindler (regia Steven Spielberg). Concertmaistrul ansamblului s-a detașat net de restul violoniștilor, având o prezență profesionistă și încercând să-și impulsioneze colegii.
Seara de la sala Ateneului a continuat cu Concertul pentru vioară și orchestră in re major, op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski, solist Rok Zaletel Černoš, acompaniat de Orchestra de Tineret a Sloveniei, dirijată de Živa Ploj Peršuh.
Acest concert de vioară, reprezentând perioada romantică, este unul dintre cele mai des interpretate, atât pe scenele lumii, cât și în marile competiții. Concertul presupune o coordonare deosebit de atentă între solist și orchestră, în special sub aspect agogic. Tânărul ansamblu sloven (de curând afiliat la Federația Europeană a Orchestrelor Naționale de Tineret - EFNYO) se află încă în faza de maturizare. Cred că, în acest context, cu toată ambiția tinerilor, abordarea acestei lucrări muzicale complexe, este prematură și în dauna calității interpretării. Cu tot efortul dirijoarei Živa Ploj Peršuh, o muziciană excelentă, orchestra nu a răspuns la fluctuațiile de tempo impuse de o agogică deschisă, de factură romantică, ale solistului Rok Zaletel Černoš, un violonist foarte talentat, cu o carieră solistică aflată abia la început. Astfel, în părțile extreme ale concertului au existat decalaje între solist și ansamblu. Rok Zaletel Černoš a demonstrat o bună tehnică violonistică și o mare capacitate de transmitere a sentimentelor trăite, în special în cantilene. Cadența primei părți a fost cântată cu virtuozitate, subliniind temele variate din Expoziția formei de sonată. Melodica din Canzonetta, partea a doua a Concertului, a fost intonată cu un sunet cald, fluent și cu sensibilitate. Frumos a sunat coralul introductiv al suflătorilor. Dialogul dintre solist și clarinet - cel care îngâna motive muzicale emise de vioara con sordino - accentua atmosfera melancolică. Secțiunea în mi bemol major a adus luminozitate. Calitativă a fost și intervenția flautului și a clarinetului, cu figurații sprințare care ornamentau tema principală a viorii, la momentul reluării ei. În partea a treia, Allegro vivacissimo, după Refren, melodia lirică, inspirată de o temă populară rusă, a fost expusă de vioara solistă neconvingător. Apoi, fragmentul desfășurat într-un tempo lent, cu șirul de mordente lasciv, a calmat 'cursa' viorii, în spiccato. Grandios a sunat Coda, cu aceea accelerare și implicând elemente de virtuozitate, prezente în majoritatea finalurilor de concerte romantice, menite să ridice publicul în picioare spre a-l aclama pe solist.
După pauză, Orchestra de Tineret Slovenă a interpretat Simfonia nr. 3 în mi bemol major, op. 55, «Eroica» de Ludwig van Beethoven.
Am remarcat o bună prestație a suflătorilor de lemn. Excelentă oboista, cu sunet, frazare și voință interpretativă, admirabile. De asemenea, flautul, clarinetul și fagotul au susținut solo-uri bine reliefate și integrate în mozaicul celebrei partituri beethoveniene.
Din păcate, compartimentul instrumentelor cu coarde a avut o participare mai modestă, violoncelele și contrabasurile cântând timid și imprecis ritmic.
În perioada imediat următoare, Orchestra de Tineret a Sloveniei va participa la concerte în Sinaia.
Impresia generală lăsată de acești tineri muzicieni a fost una de generozitate prin muzică.
NOTE:
[1] Orchestra de Tineret a Sloveniei (Slovenian Jeunesse Orchester), înființată în urmă cu patru ani, este condusă de dirijorul, fondatorul și directorul artistic al orchestrei - Živa Ploj Peršuh. Muziciana lucrează cu ansamblul de tineri un repertoriu simfonic și operistic, realizând diverse proiecte muzicale (Music For the Future / Muzica pentru viitor). Orchestra, care umple golul dintre educația formală și realitatea realizării misiunii artistice, le permite tinerilor muzicieni (16-29 ani) să învețe direct, toate aspectele vieții unui muzician profesionist.
[2] Živa Ploj Peršuh după ce și-a terminat studiile de muzicologie și de canto la Ljubljana, a studiat dirijatul de orchestră și de operă la Mannheim, în Germania. În afara Sloveniei, a dirijat cu mult succes Lacul lebedelor la Teatro Verdi din Trieste și baletul Doctor Jivago (cu muzică de Șostakovici și Rahmaninov), în turneu cu Filarmonica din Brno. - zivaplojpersuh.com/
[3] Compozitorul sloven Slavko Osterc (1895-1941) a fost profesor și critic de muzică și operă. A compus opere, balete, uverturi, suite, concerte, lucrări simfonice și vocale, muzică de cameră și piese pentru pian.
[4] Violonistul Rok Zaletel Černoš s-a născut în anul 1998, la Ljubljana. Este absolvent al Academiei de Muzică a Universității din Ljubljana, unde a beneficiat de îndrumările profesorului. Vasily Melnikov. În prezent studiază cu Anton Sorokov, la Universität für Musik und darstellende Kunst Wien, Austria. Rok Zaletel Černoš a participat la cursuri de master conduse de Maxim Vengerov, Viktor Tretyakov, Stefan Milenkovich, Igor Ozim, Haim Taub și Silvia Markovici. Rok Zaletel Černoš este laureat al Concursului Valsesia Musica - Varallo, Italia, al Concursului Internațional Fritz Kreisler -Viena, al Concursului de vioară Stefanie Hohl - Viena, precum și al concursului Tinerii Virtuoși - Zagreb; a câștigat de asemenea, Premiul Prešeren. A participat, la Concursul Regina Elisabeta - 2024 și la prestigiosul Concurs Internațional Ceaikovski de la Moscova -2024. Violonistul Rok Zaletel Černoš a efectua turnee în Italia, Elveția, Belarus, Franța, Serbia, Croația, Germania, Slovenia, Austria, Japonia, Spania, Portugalia și Luxemburg, cântând cu ansambluri simfonice precum: Orchestra Simfonică RTV Slovenia, Orchestra Antonio Vivaldi (Italia), Orchestra Simfonică a Teatrului Național Sloven Maribor, Orchestra de Cameră Mendelssohn și Orchestra Amadeo. A cântat de asemenea în cadrul Festivalul de la Ljubljiana.
[5] Johannes Brahms a atribut această temă muzicală ca aparținând lui Joseph Haydn, doar pentru că așa era pe atunci la modă, să te folosești de numele unui celebru compozitor predecesor, însă tema este preluată dintr-o serenadă pentru suflători, fără atribuire clară a vreunui autor.