Regia și adaptarea după versiunea originală: KERO / Kerényi Miklós Gábor [1]; traducerea de Ernest Fazekas, Conducerea muzicală: Constantin Adrian Grigore. Corul TNOM a fost pregătit de dirijorul Aurel Muraru; coregrafia - Éva Duda; costumele - Rita Velich; decorurile - Béla Götz; Maestru de dans - Viktória Barta; asistent coregrafie - Gábor Bóna și Relu Dobrin; Manager - Radu Petrovici; asistent regie - Lórá Bartha și Sorina Micșunescu. Corul și Orchestra TNOM Ion Dacian.
Un spectacol extraordinar!
Dintre cele patru reprezentații desfășurate la TNOM, între 27 și 30 martie 2025, am vizionat evenimentul din seara de 29 martie 2025, cea care a avut distribuția: Romeo - Andrei Mihalcea; Julieta - Dumitrița Sinița; Mercutio - Theodor Andrei; Benvolio - Dragoș Ioniță; Tybalt - Laur Drăgan; Paris - Ernest Fazekas; Prințul din Verona - Cătălin Petrescu; Lady Capulet - Amelia Antoniu; Lady Montague - Andreea Plopeanu; Părintele Lorenzo - Florin Ganea; Doica - Ana - Maria Racu; Capulet - Anton Zidaru; Amantul - Marian Chirazi; Roza - Eugenia Stoian; Grăjdarul - Alexandru Vasile; Spălătoreasa - Carmen Anghel; Vicenzo - George Olar; Peter - Cristian Grigorescu; Servitorul lui Tybalt - Marius Merdicos; Locuitori ai Veronei, rudele celor două familii, slujitori și gărzi.
Un spectacol extrem de antrenant, în care povestea păstrată în esența a fost transpusă într-un limbaj contemporan, adaptat cerințelor publicului de astăzi. Gérard Presgurvic a rescris versurile shakespeariene, introducând o dimensiune nouă, accesibilă generației moderne. După spusele autorului, spectacolul "are o serie de ingrediente necesare: ură, dragoste, neînțelegere, destin, moarte, nuntă, libertate".
Naratorul spunea în deschiderea musicalului: "Nimic nou sub soare" - citând din Eclesiast: "Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, și ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare" (Capitolul 1: 9). Apoi strigă: DE IUBIRE! Iar la sfârșitul spectacolul se aude puternic cuvântul DRAGOSTE! Între aceste două 'maluri' a fost o uriașă vâltoare, un turbion minunat întreținut prin toată magia conferită de o regie, care a impus interpreților de pe scenă o mișcare browniană, căreia însă dezordinea nu-i se putea în nici un chip reproșa, chiar dacă temperatura fierbea. Dansatori, acrobați (ridicări sportive la inele) salturi multe, agitație mare. Nu știam unde să mai întorc capul, ca să observ fiecare personaj, coregraf, cântăreț - ceea ce face. Unele perechi simulau poziții de împerechere din manualul Kama-Sutra. Totul era în mișcare: scena se rotea, o trapă urca și cobora cu oameni pe ea, precum se întâmplă pe un șantier. Costumele, predominant colorate în negru, ca și machiajul, aminteau de perioada emo.
Toți purtau măști la Bal, însă cei doi îndrăgostiți și le-au dau jos, riscând oprobiul. Se concretiza opțiunea lor către loialitatea față de iubire, în dauna loialității față de familie.
Două lumi complet diferite: Actul I și Actul II. Primul act, desfășurat într-un hedonism orgiastic, mimând secvențe dintr-un film a lui Tinto Brass - Caligula, iar al doilea act, unul tragic, veritabil catharsis (i.e. purificare a spiritului cu ajutorul artei, prin participare intensă la fenomenul artistic), era mai aproape de sensul clasic al piesei originale.
Observam oscilația între parodiere și emoția neviciată. Mulțimea era indignată de consecința duelului (de fapt înjunghiere). Plină de suficiență, se complăcea în mocirla bârfei vulgare (În comparație cu vorba voastră, partea mea de jos e mai frumoasă - exclama un personaj feminin, ostracizat de convivi).
O coregrafie atractivă, balansând între lascivitate, gimnastică suedeză (flotări), feet-ness și Kung-Fu. Mișcări atipice inestetice, cu picioarele stând în șpagat ori în unghi de 90 de grade. Vedeam undeva, în lateralul scenei, dansându-se o horă. Gîndul îmi sărea la - Noaptea Valpurgiei, din opera Faust de Charles Gounod, apoi la o secvență coregrafică din Carmina Burana de Carl Orff.
Îmbrățișări în zbor.
Mișcarea scenică era una excelentă. O secvență invoca momentul în care o echipă de sportivi se autoîncurajează înaintea unui meci important, prin punerea palmelor tuturor, una peste alta, și apoi, azvârlirea lor victorioasă simultană în sus.
Se cărau unii pe alții în cârcă. Alteori, țineau felinare aprinse în mâini.
Scena finală a sinuciderii succesive a protagoniștilor Romeo și Julieta era altfel decât în originalul piesei lui Shakespeare: adică în loc de otravă, Romeo se spânzură (poate la o viitoare montare se va folosi un scaun electric). Urmarea lipsei de comunicare - scrisoarea de la Părintele Lorenzo fiind distrusă înainte de a ajunge la destinatar (un mesager mai puțin conștiincios ca Cetățeanul turmentat din piesa lui Ion Luca Caragiale), totul apare ca un mesaj subliminal: o legătură, pe de o parte, între subculturile muzicale heavy metal, subcultura gotică, subcultura emo, subcultura operei, și pe de altă parte, grozăvia sinuciderii.
Există o contradicție în scena sinuciderii. Astfel, în religia catolică, sinucigașii erau considerați a fi condamnați la Iad, în timp ce oamenii care mureau pentru a fi alături de iubirile lor, mergeau în Paradis. Evident, Romeo și Julieta au optat pentru Religia Iubirii.
Incitante costumele haute couture, favorizând mobilitatea actorilor. Aluzii marțiale, sugerând onoarea și curajul: pantaloni cu vipușcă roșie, acea fâșie îngustă de postav, cusută ornamental la uniformele ofițerilor superiori, pentru a masca mai ales cusătura exterioară a pantalonilor.
Printre decoruri, alături de unele sugerând vrăjitoria (un personaj își bagă mâna în foc, în jar), altele aveau o semnificație sacră. Un crucifix imens era prezent la doar două dintre marile evenimente însoțind trecerea ființei omenești pe pământ: căsătoria și moartea (fără momentul nașterii). Polarizarea profan - venerat se extindea prin contrapunerea unui grup de femei ușoare, cu doisprezece călugări (aluzie la numărul apostolilor lui Iisus). Aceștia din urmă, asistau în genunchi, la nunta secretă a lui Romeo și Julieta, oficiată de Părintele Lorenzo (acel călugăr - farmacist abil). Lorenzo o sfătuiește pe Julieta cum să scape de o altă căsătorie impusă de părinții ei. Dar, vorba francezului, entre la coupe et les levres... (între pahar și gură) și într-o zonă fără semnal 5 G... șmecheria cu poțiunea care dă aparența morții, nu a funcționat, iar tragedia s-a întâmplat (soartă sau zile nefaste).
Dihotomia dragoste - căsătorie era sadic evocată prin replica: Căsătoria nu e dragoste, iar dragostea nu e căsătorie. Cutuma neprihănirii miresei e spulberată prin cuvintele: mai întâi dragostea! Limbajul zeflemitor continuă și despre bătaia dintre susținătorii celor două familii vrăjmașe, Montague și Capulet: câțiva dinți, câteva urechi... De altfel, un decor era foarte sugestiv: un sac de box ce se ridica încet. Confruntarea fizică, cvasiduelul, era însoțită și de una verbală: Te tai, te prăjesc! răcneau beligeranții. Dincolo de tragic, comicul apare de asemenea, în diferite variante: comic de situație, comic de limbaj, comic de moravuri și comic de caracter (căutarea lui Romeo în fosa de orchestră: Nu l-ați văzut pe Romeo? O slujnică aducea un lighean cu apă - aluzie la apa sfințită - ca să-l revigoreze pe tatăl Julietei, care află că Julieta îl iubește de fapt pe Romeo, un intrus la petrecere.
Dragostea dintre Romeo și Julieta este o lumină în mijlocul întunericului urii din jurul lor. Logic, vestimentația lor din finalul dramei este una de culoare albă, imaculată.
Soliștii vocali, orchestra - cu solo-uri de harpă și oboi bine reliefate - și nu în ultimul rând ansamblul coral, au reușit un spectacol fascinant, palpitant, care a stârnit aplauze prelungite, cu publicul ridicat în picioare, ovaționând.
Tenorul Andrei Mihalcea, în rolul lui Romeo, a avut o prestație foarte bună pe tot parcursul spectacolului. Vocea sa era bine timbrată, atât în ipostaza solistică, cât și în cea de duo vocal, cu cea a sopranei Cristina Popa, seducătoare. O contopire splendidă a liniilor melodice ample, frazate cu generozitate și construite în conformitate cu tendința naturală a fenomenului (zone culminante și extincții filate), cu dozări de intensitate mlădioase.
Tina Munteanu, în rolul de Doică a Julietei a impresionat cu aria Ochii strălucesc. De altfel, toate ariile, duetele, terțetele și tutti-urile au făcut deliciul auditoriului, aplauzele dintre scene subliniind savoarea interpretării.
Alte scene impresionante: Julieta cântă sfâșietor: Lăsați-ne să ne iubim! Lorenzo îi coboară pe cei doi morți din ștreang, și-i așază pe un dric improvizat rostind: Doamne, acești tineri cu ce au greșit, de ce au murit? Iar părinții celor doi iubiți cântă cu durere: Copiii noștri nu mai sunt, ei sunt sub pământ.
Artiștii de pe scenă, dirijorul și regizorul au fost gratulați de public cu aplauze, iar la final, dansatorii au defilat prin sală, în pași repezi.
Un succes măreț!
CÂNTECE:
Actul I
Deschidere - Gérard Presgurvic
Verona - Prințul Veronei
La Haien / Ura - Lady Capulet & Lady Montaigu
One Day / O zi - Romeo & Julieta
The Marriage Proposal / Cererea în căsătorie - Paris & Contele Capulet
You Must Get Married / Trebuie să te căsătorești - Lady Capulet & The Nurse
The Kings of the World / Regii lumii - Romeo, Benvolio & Mercutio
The Insanity / Nebunia - Roméo, Benvolio & Mercutio
I'm scared / Mi-e frică - Romeo
El Bal 1 (Instrumental)
Happy Love / Dragoste fericită - Romeo & Julieta
El Bal 2 (Instrumental)
It's not my fault / Nu este vina mea - Tybalt
The Dolls / Păpușile - instrumental
The Poet / Poetul - The Poet & Juliet
The Balcony / Balconul - Romeo & Julieta
For Love / Pentru dragoste - Călugărul Lorenzo, Romeo & Julieta
The Beautiful, the Ugly / Frumoșii, Urâții - Doica, Benvolio & Mercutio
And now she loves / Și acum iubește - Doica
Love / Dragoste - Romeo & Julieta.
Actul II
They say in the street / Se spune pe stradă - Romeo, Mercutio & Benvolio
It's the day / Este ziua - Tybalt
The Duel / Duelul - Mercutio, Tybalt & Romeo
Mort de Mercutio / Moartea lui Mercutio - Mercutio & Roméo
Revenge / Răzbunare - Contele Capulet, Lady Montague, Prințul Veronei & Romeo
The Power / Puterea - Prințul Veronei
Duet of Despair / Duetul disperării - Doica & Călugărul Lorenzo
The Song of the Lark / Cântecul ciocârliei - Romeo & Julieta
Tomorrow / Mâine - Contele Capulet, Lady Capulet, Julieta & Doica
Having a Daughter / Având o fiică - Contele Capulet
Without Her / Fără ea- Romeo & Julieta
The Poison / Otrava- Julieta
Comment him say / Cum să îi spun - Benvolio/
Death of Romeo / Moartea lui Romeo - Romeo
The Death of Juliette / Moartea Julietei - Julieta
I don't know anymore / Nu mai știu - Călugărul Lorenzo
Culprits (Vinovați) - Lady Capulet, Lady Montaigu, Doica & Troupecurt
NOTE
[1] Compozitorul francez Gérard Presgurvic s-a născut în anul 1953. A fost autorul hiturilor pop din anii 1980 - Everyone does what they please (Toată lumea face ce-i place) și Fed up with that girl (S-a săturat de fata aia), dar este cel mai cunoscut pentru spectacolul muzical Romeo and Juliet, from hate to love (2001). Printre alte lucrări ale sale se numără muzica serialelor TV: Pause-café (Pauza de cafea), Omer et le fils de l'étoile (Omer și fiul vedetei), Commissaire Moulin (Comisarul Moulin) și L'ex (Fostul).
[2] Regizorul maghiar Kerényi Miklós Gábor s-a născut la Budapesta, la 10 noiembrie 1950. A câștigat Premiul Kossuth și Premiul Erkel Ferenc. A absolvit ca profesor de vorbire la Colegiul de Formare a Profesorilor Bárczi Gusztáv, pentru Educație Specială, apoi, în 1976, a absolvit Conservatorul de Muzică Béla Bartók, cu o diplomă în canto. În 1978 a absolvit Academia de Arte Teatrale și Cinematografice, cu o diplomă în teoria teatrului. Între 1981 și 1989 a fost directorul Teatrului de Operetă din Budapesta. În 1989, a devenit directorul Operei Maghiare de Stat. Între 2001 și 2014 a fost directorul Teatrului de Operetă din Budapesta. Kerényi Miklós Gábor a regizat musicaluri precum: Romeo și Julieta, Miss Saigon, Rudolf și Visul unei nopți de vară. A fost invitat să regizeze în țări ca: Franța, Elveția, SUA, Rusia, România, Polonia și Marea Britanie. Producția sa, musicalul Monte Cristo, a primit premiul Ursul de Aur, în 2019 la Moscova. În 2020, a fost publicată cartea sa Călătoria triumfală a lui Romeo.
*Program de sală TNOM «Ion Dacian»: "Musicalul «Romeo și Julieta» a avut premiera mondială la 19 ianuarie 2001, la Paris, bucurându-se de un succes răsunător: peste două milioane de spectatori într-un singur an, discuri de aur, platină și diamant, vânzări record de albume și DVD-uri (peste șase milioane de exemplare), hituri ce au ocupat locul întâi în topuri timp de 32 de săptămâni consecutive și premiul pentru cel mai bine vândut album al anului. Ulterior, spectacolul a fost montat cu același succes în numeroase orașe din întreaga lume, inclusiv Londra, Budapesta, Viena, Moscova, Seul, Taipei și Montreal. În România, la București, musicalul a avut premiera în anul 2009, pe scena Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, fiind printre cele mai iubite producții din istoria instituției. Atunci, regia și adaptarea după versiunea originală au fost semnate de KERO, cel care a revenit și în 2025 pentru a da o nouă viață acestei producții de referință. Reluarea din 2025 a marcat nu doar readucerea unui titlu iconic, ci și o punere în scenă în care trecutul și prezentul se împletesc armonios. O parte dintre artiștii distribuției originale se regăsesc și în această montare, însă, în unele cazuri, în roluri diferite față de cele care i-au consacrat acum 15 ani. Aceste schimbări reflectă atât evoluția lor artistică, cât și o distribuire firească, adecvată vârstei și experienței pe care o au în prezent. Montarea a rămas fidelă viziunii care a transformat acest musical într-un fenomen internațional, păstrând ingeniozitatea și forța emoțională ce au cucerit publicul, încă de la prima sa reprezentație în România". Diferențele față de tragedia lui Shakespeare, includ faptul că natura morții îndrăgostiților este diferită (otrăvire, spânzurare). Lady Capulet are mai multe intervenții. Rolul lui Tybalt s-a schimbat ușor, de la a fi unul sumbru, la un personaj jalnic, dominat de o ură în amplificare, din cauza copilăriei sale întunecate, precum și din cauza iubirii lui neîmpărtășite, pentru Julieta.
**Cristescu, Dana articolul: TNOM "Ion Dacian" revine în topul preferințelor spectatorilor cu premiera musicalului "Romeo și Julieta" apărut la 31 martie 2025 pe site-ul Presshub.ro: presshub.ro/tnom-ion-dacian-revine-in-topul-preferintelor-spectatorilor
