august 2025
Ohrid Summer Festival, 2025
Pe Krystian Zimmerman, pianistul (dirijorul și profesorul) polonez, l-am ascultat o singură dată live, demult, interpretând, cu orchestra filarmonică din Nice, acolo, chiar acolo, la Nice, concertul nr.1 de Brahms. Dirijorul, oricât aș încerca să o fac, nu mi-l amintesc. În două ocazii, în anii 2001 și 2006, pregătindu-se pentru mai multe concerte pe care avea să le susțină în SUA, Zimmerman (ca alți - puțini, pianiști) a dorit să cânte pe propriul pian. Ceea ce n-a mai fost posibil, pentru că ofițerii de securitate de la aeroportul JFK, după ce au mirosit atent instrumentele, au simțit că ceva nu-i în regulă (unul dintre adezivii folosiți la crearea pianelor crea suspiciuni că putea fi folosit în scopuri anti-americane, pentru fabricarea de bombe de gumă, probabil), că este neapărată nevoie să le dezasambleze, să cerceteze fiecare unsoare, alifie, cremă, ulei, iar, în final, să distrugă total unul dintre instrumente, respectiv să îl deterioreze grav pe cel de-al doilea.

Atunci când a revenit în SUA, în anul 1928, aceeași respectabilă instituție, New York Customs, i-a pretins lui Jacob Epstein, sculptor, colecționar, amic și bun cunoscător al creației lui Brâncuși, să plătească taxe vamale pentru fiarele pe care dorea să le introducă în țară (una din cele atât de cunoscute excepționale sculpturi ale marelui nostru sculptor, Pasăre în spațiu). Depoziția lui Epstein în timpul procesului este spectaculoasă, iar întrebările și comentariile celor din completul de judecată care proceda la examinarea plângerii sunt halucinante (căutați pe Google The case of Constantin Brâncuși vs. the Unites States of America sau citiți piesa Brâncuși contra SUA a Tatianei Niculescu Bran, publicată pe LiterNet aici).

Mihail Pletnev (pianist, dirijor, aranjor, compozitor rus/elvețian) a ajuns, pe 9 august 2025, dimineață, la Ohrid, cu propriul tehnician și cu pianul japonez impresionant, Shigeru Kaway Concert grand. Li s-a alăturat acordorul oficial al festivalului, iar ceea ce au făcut, împreună, toată după-amiaza, a reprezentat o premisă absolut necesară pentru reușita recitalului care a început la ora 21:00. Pianul a fost transportat atent, pe ulițele pietruite din Ohrid, urcat și coborât pe scări - că doar așa se poate ajunge la biserică, înainte de a i se vărsa clapele. (Mai exista o variantă, prin dos, puțin mai lungă, dar fără trepte.). Și apoi a fost acordat perfect. (Pianul a fost donat de producător unei fundații din Republica Serbia).

Patru preludii și fugi din Clavecinul bine temperat (Bach, 1722)
Kreisleriana Op.16, Fantezii pentru pian (Schumann,1838)
Șaisprezece piese lirice (Grieg, 1867-1901)


Acesta a fost programul pe care l-a ales, pregătit și interpretat, pe 9 august 2025, în biserica Sfânta Sofia, cu religiozitate și rafinament (Bach), cu subtilitate și ironie (Schumann), cu o tușă romantică ori cu necesara detașare de poveste (Grieg), Mihail Pletnev, acest pianist genial. Un recital de 50 plus 40 de minute, în fața unui public atent, receptiv, pregătit. O interpretare care m-a răscolit, m-a dus spre teritorii pe care nu le cunoșteam, m-a siderat. O seară care m-a ajutat să înțeleg, încă mai bine, cât de mult mai am de căutat, descoperit și priceput, ascultând muzică europeană romantică sau post-romantică pentru pian.

Ca să ai o corectă și deplină înțelegere a lucrării complexe a lui Schumann, este bine să îți petreci timpul de dinaintea recitalului citind măcar trei dintre povestirile create de E.T.A Hofmann, este bine să încercă să afli cine a fost Johannes Kreisler, des Kapellmeisters Musikalische Leiden (în anul 1816), este bine să asculți și alte interpretări.

Din cele 66 de piese lirice, grupate în zece volume (care, sunt sigur, alcătuiesc, în ansamblul lor, programul unor recitaluri distincte pentru alți mari pianiști), noi am ascultat: National Song; Berceuse; Butterfly; Elegie; Melodie; Little Bird; Brooklet; Nostalgia; Valse impromptu; Grandmother's Minuet; Vanished Days; Summer Evening; Scherzo; Solitary Wanderer; Notturno; Puck.

Recitalul acesta mă obligă să mă apropii mai mult de arta pregătirii conștiincioase a ascultării, de căutarea detaliată a aparentelor motive care au generat în mintea compozitorilor bijuterii excepționale, de găsirea cât mai multor legături între arte, între creatori din diverse domenii, care s-au cunoscut, inspirat și influențat reciproc.

Acum, că vreau sau că nu vreau, este necesar să mă desprind de emoția atât de persistentă a recitalului acesta și să mă pregătesc pentru următoarele concerte. Despre care vă voi povesti în Highlights (partea a treia), tot pe LiterNet.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus