Oameni obișnuiți în situații extraordinare - Minden Rendben / Growing Down la Festivalul European de Film Palić, 2025

Varianta în limba engleză poate fi accesată aici / The English version can be accesed here: agenda.liternet.ro/30443/Oana-Balaci/Ordinary-People-in-Extraordinary-Situations-Minden-Rendben-Growing-Down-at-the-European-Film-Festival-Palic-2025.

Regizorul maghiar Bálint Dániel Sós și-a făcut debutul în lungmetraj cu Minden Rendben / Growing Down, prezentat în premieră la Festivalul Internațional de Film de la Berlin 2025, în competiția pentru Perspective Award. Scenariul, scris în colaborare cu Gergö V. Nagy, explorează consecințele unui accident potențial fatal provocat de un băiat de 12 ani. Tatăl acestuia, singurul martor al evenimentului, este nevoit să aleagă între a-și proteja fiul de un centru de corecție și a spune adevărul. Alegerea primei opțiuni se va dovedi că provoacă, pe termen lung, și mai multe prejudicii.


Povestea gravitează în jurul tânărului Dénes, interpretat cu emoții dozate atent de Ágoston Sáfrány. Deși mama lui a murit cu ceva timp în urmă, el și fratele său mai mare par să ducă o viață liniștită și stabilă, crescuți de tatăl lor, Sándor (actorul și regizorul Szabolcs Hajdu - prezent la cea de-a 31-a ediție a Festivalului European de Film de la Palić cu filmul Moc / Power), care încearcă să își refacă viața alături de o altă femeie, Klára (Anna Háy). Fiica acesteia, Sári (Zonga Jakab-Aponyi), se înțelege bine cu viitorii frați vitregi, mergând până la a-și organiza împreună cu Dénes petrecerea pentru ziua de naștere. Însă atunci când cei trei încep să se hârjonească și să alerge pe lângă piscina goală din curtea casei, la suprafață pare să iasă o latură mai întunecată a băiatului. Când Sándor o vede pe Sári izbindu-se cu capul de betonul rece, instinctele paterne intră în acțiune, determinându-l să ascundă orice informație privind implicarea propriului copil.

În ciuda unui tată iubitor și atent, traumele nu pot fi îngropate. Problemele de furie din trecut ale părintelui nu ajută în acest caz, fiind transmise și copilului. Sub calmul aparent al lui Dénes se ascunde o furie latentă care strigă să fie eliberată. El încearcă fie să îi dea curs într-un mod sănătos, antrenându-se la box, fie să o țină în el, ascultând muzică clasică. Duritatea sportului se află în antiteză totală cu delicatețea pasiunii artistice - moștenită, de asemenea, de la tatăl său, pianist amator. Această opoziție îi face pe amândoi personaje atât de complexe. Însă controlul simptomelor unei boli nu înseamnă vindecarea cauzei sale profunde.

Estetica alb-negru a filmului lasă loc tuturor nuanțelor narative, arătând publicului cum oameni obișnuiți se pot regăsi în situații extraordinare, în care nimic nu este, de fapt, doar alb sau negru. Imaginea semnată de Kristóf Deák este însoțită de o coloană sonoră uneori intenționat copleșitoare, cu piese de Bach și Debussy, dar și cu muzică originală compusă de Máriusz Fodor și Ambrus Tövisházi. Toate se intersectează armonios în secvența filmată dintr-un singur cadru care se succedă accidentului, camera zburând între fețe speriate și corpuri neliniștite, în timp ce muzica se intensifică tot mai puternic, până la punctul culminant.

Deși finalul pare unul fericit, el amintește publicului de un alt film maghiar lansat tot în 2025, Sünvadászat / A Hunt for Hedgehogs de Mihály Schwechtje, care urmărește o bonă ce alege să nu le spună părinților copilului că acesta ar fi putut înghiți doi magneți de frigider. Ambele drame transmit un mesaj clar: nimic nu este ceea ce pare, iar chiar dacă, în final, situațiile nu se dovedesc atât de tragice, ceea ce contează este modul în care personajele aleg să acționeze în fața unui potențial pericol. Adevărul poate fi greu de spus, dar el îi eliberează pe oameni. Și poate salva vieți sau relații.