A per / Procesul, montat de Bélai Marcel la Teatrul "Tomcsa Sándor" din Odorheiu Secuiesc, depășește limitele romanului lui Kafka, plutind pe linia fină dintre absurditate și obscenitate. Pe o scenă de câțiva metri, Bélai recreează labirintul existențial kafkian și îl îmbunătățește cu scene ridicole, dar pline de savoare, umor și reviste porno. Subiectul de la care pornește spectacolul e arestarea unui funcționar ordinar, Joseph K. (Tamás Jakab) chiar de ziua lui, fără vreun motiv sau vreo explicație. Totuși acesta este în continuare liber, căci procesul său nu e ca celelalte. Firul ăsta narativ anost este transformat într-o suită de cadre colorate, suprareale și expresioniste.
Scena cât un birou al unui funcționar bancar, cum e Joseph K., e și locul crimei, și al arestării, și al procesului care nu mai are loc. Dintr-un lift, personajele încurcă etajele și ajung aleatoriu în povestea lui Joseph K., după care evadează prin liftul din celălalt capăt al scenei. Un flux de secretare, menajere, scafandri și oameni ai legii traversează scena și îl bulversează și mai tare pe funcționarul bancar deja nedumerit. Joseph intră în dansul lor fără să își dea seama. Deși pare că e singurul om lucid din multitudinea de personaje, preia tot mai mult din rătăcirile celorlalți. Dar nu se lasă absorbit total de ignoranța colectivității, are un soi de imunitate față de imbecilii care îl înconjoară.
Doar cu o "mână" de actori, scena se umple cu o groază de personaje diverse, fiecare unic într-un fel anume. Ofițerii care îl arestează pe Joseph K. (Áron Wagner, Norbert Esti) apar în fiecare scenă de parcă joacă două părți ale unui întreg, într-un sincron delicat și coordonat perfect. Secretara funcționarului, în altă instanță este o amantă comună mai multor bărbați (Orsolya Veres), iar soția unui grefier (Xénia-Abigél Barabás), este și o sadistă care pedepsește ofițerii abuzivi cu cele mai perverse tactici de tortură. Avocatul cu multiple defecte fizice (Árpád Tóth) pare că e și orb la nedreptățile din sistemul la care e complice.
Astfel, dintr-o alegorie a incompetenței autorităților și o critică redundantă a corupției și nedreptăților judiciare, spectacolul A Per / Procesul al lui Bélai Marcel duce opera kafkiană la next level. Se creează un ecosistem inerent corupt, plin de oameni alienați de circularitatea proceselor birocratice în care se învârt de ani de zile și de alți funcționari care alimentează cercul vicios, pentru a li se dedica în continuare tablouri sumbre. Dincolo de disperarea lui Joseph K., maratonul decadent al justiției este absolut comic și agreabil pentru spectatori.
Însă această luptă de cursă lungă cu absurditatea îl aduce pe protagonist în pragul neputinței și al declinului psihologic. În final, fie acesta își zboară creierii, fie zboară creierii tuturor.
Deși urăsc când Sisif este inserat pretutindeni, căci pare că aceasta este singura referință filosofică pe care o avem, trebuie să ni-l imaginăm pe Sisif, adică pe Joseph K. fericit. Altfel a împins piatra justiției până în vârf degeaba.
(foto: Fazakas Bence)