Presa între adevăr și manipulare - #savesorina la Astra Film Festival, 2025

Documentarul #savesorina prezintă felul în care o întreagă mișcare de solidaritate s-a înființat pe baza unor știri false, neinvestigate, dar de mare impact. Când s-a publicat un videoclip cu o fetiță care pare luată cu forța din sânul familiei maternale în urma adopției sale de către o familie stabilită în America, canele de știri au început să dezbată cazul Sorinei. Multe televiziuni au transformat cazul într-un spectacol emoțional. Presa a început să răspândească teorii ale conspirației legate de motivul din spatele adopției fetei. Sorina era în ochii oamenilor victima unui abuz, exercitat asupra ei de familia adoptivă și sistemul juridic. Dar de ce a presupus toată lumea că această familie îi dorea răul? De ce faptul că un copil orfan era adoptat de o familie care îl dorea a supărat o întreagă națiune? Documentarul regizat de Marian Voicu încearcă să răspundă la aceste întrebări și să scoată la iveală adevărul din spatele cazului Sorinei. Bazat pe un montaj complex de porțiuni din știri, imagini de arhivă, texte apărute în presă și interviuri cu persoane implicate în scandal, cazul este disecat cronologic și dintr-o perspectivă obiectivă.


Sorina, o fetiță de etnie romă, a fost abandonată de părinții ei biologici și a crescut în plasament la o asistentă maternală din Baia de Aramă timp de aproape 7 ani. În tot acest timp familia Șărămăt a îngrijit-o, dar nu a adoptat-o legal, deși ar fi avut posibilitatea de a o face. Ulterior, în 2018, o familie de români stabilită în SUA (Ramona și Gabriel Săcărin) a aplicat pentru adopția internațională a fetei. În aprilie 2019, instanța din Mehedinți a aprobat adopția internațională, însă familia Șărămăt s-a opus cu vehemență acesteia. Teorii care scoteau în evidență intenții malefice ale familiei adoptive au început să circule în presă și online, deși acestea nu aveau o bază concretă. Din dorința presei de a scoate la iveală un caz scandalos, aceasta a insistat că adopția Sorinei a fost profund problematică din punct de vedere etic și procedural. Presa română a scos la iveală incoerențe între legislație și aplicarea ei practică, lipsa de comunicare între instituții, absența suportului psihologic al copilului și modul defectuos în care s-a făcut tranziția către noua familie. Protestele și mișcările online pentru a o "salva" pe Sorina au luat amploare, însă peste ce s-a trecut cu vederea a fost dacă avea într-adevăr Sorina nevoia de salvare. Imagini și interviuri din noua ei viață în America ne prezintă o fetiță educată, integrată în familie și îngrijită. Avea vreun sens toată revolta? Voiau oamenii s-o ajute cu adevărat pe Sorina, sau voiau să se revolte împotriva unui sistem corupt, punând la mijloc ceea ce era de fapt un caz fericit?

Presa este puntea pe care o avem către lumea din exterior. Cazul Sorinei a devenit un exemplu clasic de polarizare mediatică în România: presa nu doar a relatat evenimentele, ci le-a modelat și amplificat emoțional, influențând opinia publică și chiar decizii politice. Această situație arată că rolul presei ar trebui să rămână acela de a informa responsabil, nu de a crea scandal, iar combaterea fenomenului de fake news devine din ce în ce mai esențială.