octombrie 2006
Festivalul de film documentar şi antropologie vizuală Astra Film Fest 2006
Un sat cu case vechi de secole. Un sat unde oamenii îşi preţuiesc pământul, biserica şi străbunii. Un sat înconjurat de munţi care ascund tone de aur şi argint. Datorită (sau mai degrabă, din cauza) zăcămintelor de metale preţioase, Roşia Montană a fost "curtată" de corporaţii internaţionale ale industriei extractive. Roşia Montană Gold Corporation, o companie româno-canadiană, vrea să deschidă aici o mină de aur. Oamenii ar trebui strămutaţi într-o aşezare nouă cu case moderne. Aurul şi argintul se vor găsi din belşug în acest nou Eldorado. Aproximativ 800 de hectare de teren vor fi acoperite cu deşeuri contaminate cu cianuri, dar ar urma să se construiască un dig care să oprească poluarea zonei. Iar satul Roşia Montană, cu casele sale vechi de secole, va dispărea.

Aceasta este povestea actuală a primei localităţi atestată documentar în România - Roşia Montană. Regizorul Tibor Kocsis surprinde satul prin imaginile clasice ale ruralului românesc. Doar că acest tablou pitoresc este discromat de camioanele care "uruie" în preajma satului. Iar din cauza companiilor ce-şi doresc cele 3.000 de tone de aur şi cele 1.600 de tone de argint de sub Roşia Montană, urletul motoarelor de camioane, buldozere şi excavatoare amplifică necazurile oamenilor din zonă. Unii vor să plece - se mulţumesc cu miliardul pe care îl primesc de la canadienii ce le vor pământul cu avuţiile lui. Cei mai mulţi nu se dau, însă, plecaţi.

"Ne rup munţii în două"
"Eu sunt apicultor. Nu mi-o plăcut emigrarea. Ce să fac eu cu banii păcătoşi?"
"Nu mă duc că-s bătrân. Unde să mă duc? La dracu!"
"Cât voi putea, voi striga către Dumnezeu. Voi striga: să se ducă!"

Sunt câteva din şoaptele oftate, vorbele şuierate şi blestemele celor care se împotrivesc exploatării industriale a metalelor preţioase la Roşia Montană. În ajutorul lor intră în cadru şi Stephanie, venită tocmai din Elveţia şi stabilită la Roşia Montană. Ecologistă convinsă, a învăţat limba română pentru a lupta alături de sătenii fideli pământului în mijlocul căruia s-au plămădit.

În tot acest timp, din aprilie 2004 cei de la Gold Corporation au început să cumpere proprietăţi. Au reuşit acest lucru în 331 de cazuri. Le mai rezistă 600. În cazul în care şi acestea ar fi cumpărate, vor dispărea patru munţi, în urma exploatărilor miniere. La care ar munci 500 şi ceva de angajaţi pe o perioadă de 17 ani, cât timp se apreciază că va dura exploatarea. În urma căreia va rămâne terenul plat.

Tibor Kocsis accentuează şi pe lupta sătenilor în a-şi apăra bisericile şi morţii îngropaţi în cimitire. Sătenii cu credinţă în Dumnezeu se crucesc auzind că fiecare mort are preţul lui, pentru strămutare. În sat există cinci biserici şi nouă cimitire.

În toată această luptă există şi săteni care vor să vândă şi să plece. S-au certat fraţi între ei. Oamenii locului sunt speriaţi. "Nu mai port aur. Îl detest. Aurul a ajuns să fie un blestem", povesteşte cu durere un dulgher, care şi-a pornit la Roşia Montană propria afacere.

Fără să fie tendenţios, Tibor Kocsis surprinde tinerii care vorbesc de mita ce se dă pentru reuşita proiectului de exploatare minieră din Roşia Montană. Surprinde episodul în care singurul medic de familie din localitate a plecat. A fost plătit pentru a pleca. Nu lasă nebăgat în seamă nici episodul prin care cei şapte kilometri de galerii romane din Roşia Montană au fost scoase de Guvern de pe lista monumentelor istorice, protejate împotriva distrugerilor.

Filmul lui Tibor Kocsis este programat miercuri, 25 octombrie, în Sala B şi joi, de la 21.30, în Sala A.



Filmografie Tibor Kocsis

National Geogrphic World Championship. Time Bombs (2006)
The New Eldorado (2004)
Patch of Green (1994)
The Sound Hunter (Portrait). Padis, In The Palm of God (2000)
The Handi Shaman's Legacy (1999)
The Carpathian Basin Conquered (1998)
Ukrainians, Pelicans, Lipovans (1997)
The Wapra Raport (1996)
One Day I Made Up My Mind: Life Instead Of Drug (1995)
Epitaph (1985)


Vezi clipul de promovare a Festivalului de Film Documentar şi Antropologie Vizuală ASTRA Film Fest 2006:




0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus