Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri

Cinemateca Astra Film - 365 de ferestre spre lume


martie 2007
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În fiecare zi, Cinemateca ASTRA FILM SIBIU 2007 deschide cîte o fereastră spre lume şi spre oameni.

- Cele mai interesante filme documentare din ultimele două decenii;
- Filme de non-ficţiune care au cîştigat premii la festivaluri internaţionale celebre;
- Filme selecţionate şi premiate la ASTRA FILM - festivalul de la Sibiu care a cucerit aprecierea şi admiraţia iubitorilor de film de calitate din toată lumea;
pot fi vizionate pe tot parcursul anului Capitalei Culturale Europene la Studioul de film ASTRA.

Program de vizionare: luni-vineri ora 14.00
Sala de proiecţii a Studioului de film ASTRA, Piaţa Huet 12, Tel. 210.134
Situl festivalului: www.astrafilm.ro

Programul filmelor la Astra Film
martie 2007 (22 de filme)
1 martie 2007 - Forest of Bliss/ Pădurea fericirii (Robert Gardner, USA, 1986, 90 min)

2 martie 2007 - Cine îmi publică jurnalul? / Who Wants To Publish My Diary? (Dite Dinesz, România, 2005, 17 min) + Lucky Draw / Lovitura norocoasă (Jelena Jovcic, Serbia & Montenegro, 2004, 22 min)

5 martie 2007 - Black and White in Colour / Alb-negru în culori (Mira Erdevicki, Czech Republic, 1999, 58 min)

6 martie 2007 - Miina! / Miina! (Lasse Naukkarinen, Finland, 2001, 89 min)

7 martie 2007 - Shinjuku Boys / Băieţii Shinjuku (Kim Longinotto, Jano Williams, UK, 1997, 54 min)

8 martie 2007 - Câte ceva despre Regina Maria / A Few Things About Queen Marie (Sorin Ilieşiu, România, 2006, 23 min)

9 martie 2007 - Koriam's Law And The Dead Who Govern / Morţii care guvernează (Gary Kildea, Andrea Simon, Australia, 2005, 110 min)

12 martie 2007 - Oath / Legământ (Elizabeta Koneska, Macedonia, 2003, 43 min)

13 martie 2007 - Forgotten Goddesses / Zeiţe uitate (Anne Magnussen, Ellen Lundby, Norway, 1995, 27 min)

14 martie 2007 - Dhobighat / Dhobighat (Giorgio Garini, Switzerland/ Italy, 2004, 48 min)

15 martie 2007 - Holy Men And Fools / Sfinţi şi nebuni (Michael Yorke, UK, 2005, 72 min)

16 martie 2007 - Sweet Life And All That Goes With That / Viaţa dulce de altădată (Anne Schiltz, England, 2002, 29 min)

19 martie 2007 - The Last Yugoslavian Football Team / Ultima naţională de fotbal a Iugoslaviei (Vuk Janic, The Netherlands, 2000, 83 min)

20 martie 2007 - Carpatia / Carpatia (Andrzej Klamt, Ulrich Rydzewski, Germany / Austria, 2004, 127 min)

21 martie 2007 - Şapte povestiri de dincolo. Strigoii / Seven Stories From Beyond. Ghosts (Florin Iepan, România, 1999, 46 min)

22 martie 2007 - Mr. Cool / Mr. Cool (Zhang Hai, China, 2003, 31 min)

23 martie 2007 - Bride Kidnapping in Kyrgystan / Răpirea mireselor (Petr Lom, Canada / Czech Republic, 2004, 52 min)

26 martie 2007 - Sisters in Law / Cumnatele (Kim Longinotto, Florence Ayisi, UK, 2005, 104 min)

27 martie 2007 - Earth In Your Hand / Atingerea pământului (Eva Stotz, Germany / România, 2004, 55 min)

28 martie 2007 - Bury Me Twice / Înmormântaţi a doua oară (Jani Kuhnt- Saptodewo, Hanno Kampffmeyer, Germany, 1995, 120 min)

29 martie 2007 - Clara B. / Clara B. (Alexandru Solomon, Corinne Ibram, România, 2006, 52 min)

30 martie 2007 - Shelter / Sălaşul (Gheorghe Şfaiţer, România, 2001, 55 min)


Sinopsis-ul filmelor

1 martie 2007 - Forest of Bliss/ Pădurea fericirii
Forest of Bliss
Robert Gardner
SUA, 1986
90 min

Forest of Bliss is an unsparing yet redemptive account of the inevitable grieves, religious passions and frequent moments of happiness that punctuate daily life in Benares, India's most holy city. The film unfolds from one sunrise to the next without commentary, subtitles or dialogue. It is an attempt to give the viewer a wholly authentic though greatly magnified and concentrated sense of participation in the experiences examined by the film. "In late 1984 and early 1985 I was back in Benares making Forest of Bliss, a film about which I had pondered at length since my first unsettling visit ten years earlier. I have shaped the film so that it occupies the time between two sunrises. It stands as an exclusively visual statement resorting neither to voiced commentary nor subtitles. It is about people being and also dying.

Gardner propune o privire crudă şi totodată izbăvitoare asupra vieţii celui mai sfînt oraş al Indiei, Benares. Filmul se derulează de la răsăritul soarelui pînă în ziua următoare, fără nicio intervenţie din partea autorului prin comentariu sau subtitluri. Cu toate că Gardner măreşte şi concentrează ceea ce vede prin obiectivul camerei, demersul său oferă o percepţie autentică a experienţelor înfăţişate în film. "M-am întors la Benares la sfîrşitul lui 1984 pentru Pădurea fericirii, un proiect care mă preocupase mereu de la precedenta mea vizită în Benares, cu zece ani în urmă. Am structurat filmul astfel încît totul să se desfăşoare între două răsărituri de soare. Este u n demers pur vizual, care nu recurge la vocea comentatorului sau la subtitrare. Este un film despre oameni care trăiesc şi oameni care mor."


2 martie 2007 - Cine îmi publică jurnalul? / Who Wants To Publish My Diary?
Cine îmi publică jurnalul?
Dite Dinesz
România, 2005
17 min

She was abandoned in an orphanage shortly after having been born; she was sexually abused, diagnosed with a mental handicap, and lived in a violent environment; she was subjected to physical and emotional pain. The film makes the portrait of this woman quoting from her own diary. Now, at 38, she can say that she has made it. She is a university graduate and has found a job as a teacher. But all the pain she has suffered has remained in her memory and on the pages of seventeen notebooks.

La scurt timp după naştere, părinţii au abandonat-o. A crescut la orfelinat. A suferit abuzuri sexuale, i s-a pus un diagnostic de handicap mintal, a trăit într-un mediu violent, a fost supusă suferinţelor fizice şi psihice. Filmul face portretul acestei femei pornind de la propriul ei jurnal. Acum are 38 de ani şi se poate spune că a reuşit. A terminat universitatea şi e profesoară. Dar durerile trecutului sunt încă prezente în amintiri şi în paginile celor şaptesprezece caiete de jurnal.


Lucky Draw / Lovitura norocoasă
Lucky Draw
Jelena Jovcic

Serbia & Montenegro, 2004
22 min

Although not recorded and studied by psychologists or sociologists, the prolongued youth syndrome is frequent in Serbia. The term refers to people in their late twenties or even in their thirties, who are compelled to live with their parents because they have no other housing option. Jelena's family lives in Belgrade. Three generations live under one roof. At 27, Jelena wants a place of her own. Her father refuses to lend her the money she needs for the rent, but her mother is supportive. She collects coffee-bags, because the prizes offered by a promotional campaign for a coffee brand could be the answer to Jelena's problem.

Deşi nerecunoscut şi nestudiat de psihologi şi sociologi, sindromul tinereţii prelungite este frecvent în Serbia. Termenul se referă la oameni care se apropie de 30 de ani sau au ajuns aproape de 40 şi sunt constrînşi să locuiască cu părinţii în lipsa unei alternative locative. Familia Jelenei locuieşte în Belgrad. Trei generaţii trăiesc sub acelaşi acoperiş. La 27 de ani, Jelena vrea o locuinţă doar pentru ea. Tatăl refuză să îi împrumute bani pentru chirie, însă mama o susţine cum poate, adică colecţionînd pungi goale de cafea pentru o campanie promoţională. Dacă ar cîştiga premiul pus în joc, problema Jelenei ar fi ca şi rezolvată.


5 martie 2007 - Black and White in Colour / Alb-negru în culori
Black and White in Colour
Mira Erdevicki
Czech Republic, 1999
58 min

A vivid documentary portrait of Vera Bílá, a Gypsy singer acclaimed in the international music world. The film explores Romany culture and what it means to be part of a marginalised minority group. Without sentimentalizing, it questions the prospects for mutual understanding. The character emerging from the film is a woman deeply attached to her family and her origins. Her music provides an opportunity for relieving her anxieties about securing sufficient food and money, but it also sweeps her into a competitive business which has little regard for her mood or feelings. The film reveals the exceptional energy Vera brings to her music and her relationships with her family and other members of the band. Shot as a journey with encounters and stories, the film shows a woman with an impressive and challenging personality.

Un portret plin de viaţă al unei cîntăreţe foarte apreciate în lumea muzicală, Vĕra Bílá, de origine romă. O privire asupra culturii romilor şi a sentimentului de a aparţine unei minorităţi marginalizate. Eventualele perspective de înţelegere reciprocă, analizate fără sentimentalism. Personajul central este o femeie profund ataşată de familie şi de rădăcinile ei. Muzica îi oferă şansa de a scăpa de grija zilei de mîine, dar în acelaşi timp o tîrăşte într-o lume a competiţiei, unde sentimentele şi dispoziţia ei nu contează. Filmul dezvăluie caracterul puternic al acestei femei, energia extraordinară pe care o consumă pentru muzică şi relaţiile ei cu familia şi cu ceilalţi membri ai trupei. Conceput sub forma unei călătorii presărate cu întîlniri şi povestiri, filmul prezintă o femeie cu o personalitate impresionantă.


6 martie 2007 - Miina! / Miina!
Miina!
Lasse Naukkarinen Finland, 2001 89 min

Who can fight EU regulations on farming and agriculture? Miina Akkijyrkka is a sculptor, but she is also a protector of Finncattle, the native Finnish dairy breed. She has never followed the mainstream and her courageous and strange actions have aroused a lot of controversy. Being and acting out of the ordinary, Miina is fervently hated by some, and admired and loved by others. This portrait-documentary follows Miina since the 80s to show the tensions and controversies in contemporary Finish society. Coming into conflict with the authorities and the EU directives, she also has controversies with animal protection organizations, gets arrested and her dogs are taken into custody. Meanwhile, she works at a huge statue made of parts of wrecked cars, which she calls The Holy Cow. "I have a big heart," Miina describes herself, "and I love insanity, deviance and everything abnormal. What others see as trash."

Cine poate lupta împotriva reglementărilor Uniunii Europene privind agricultura? Sculptoriţa Miina Akkijyrkka s-a declarat protectoarea unei rase finlandeze de vaci, neacceptată de UE. Toată viata ei, Miina a înotat împotriva curentului. Pentru că e curajoasă şi ciudată, e o persoană controversată. Unii o urăsc, alţii, dimpotrivă, o admiră. Filmul e un documentar-portret, care, urmărind viata Miinei încă din anii '80, vorbeşte despre tensiunile şi disputele existente în societatea finlandeză. Miina are o viată agitată: sfidează directivele UE, intră în conflict cu organizaţiile pentru protecţia animalelor, este arestată, autorităţile îi sechestrează cîinii. Totuşi, găseşte timp să lucreze la o statuie uriaşă, din fragmente de maşini uzate, pe care o numeşte Vaca sfîntă. "Am o inimă mare spune Miina despre ea însăşi, şi îmi place nebunia şi anormalitatea. Adică tot ceea ce alţii consideră bun de aruncat".



7 martie 2007 - Shinjuku Boys / Băieţii Shinjuku
Shinjuku Boys
Kim Longinotto, Jano Williams UK, 1997 54min
A film about love and gender. This film is set in the New Marilyn night club in Tokyo where all the hosts are women who have decided to live as men. They make their living by working in a club with other 'onnabe' like them. The young women who come there often have relationships with them but the underlying fear is whether such a relationship can withstand the pressures on a girl to get married and have children.

Un film despre iubire şi sex. Filmul este realizat în New Marilyn, un club de noapte din Tokyo, unde gazdele sunt femei care au decis să trăiască drept bărbaţi. Lucrează în club alături de alte "onnabe" ca şi ele. Tinere care frecventează clubul au adesea relaţii cu ele, dar pentru "onnabe" totul e pus sub semnul îndoielii: poate o astfel de relaţie să reziste presiunii societăţii asupra unei fete, de a se căsători şi a avea copii?


8 martie 2007 - Câte ceva despre Regina Maria / A Few Things About Queen Marie
Câte ceva despre Regina Maria
Sorin Ilieşiu
România, 2006
23 min

"I was barely seventeen when I came to you. I was young and ignorant, but very proud of my native country, and even now, I am proud to have been born an Englishwoman... but I bless you, dear România, country of my joy and my grief, the beautiful country which has lived in my heart." (Queen Marie of România). The film is conceived as a personal account. Fragments of the Queen's biography are interpreted by the acclaimed actress Maia Morgenstern, whose profile is projected on a background of archive footage and photographs.

"Aveam şaptesprezece ani cînd am plecat spre tine", îşi începea Regina Maria o mărturisire. "Eram tînără şi ignorantă, dar foarte mîndră de ţara mea natală - chiar şi acum, sunt mîndră că m-am născut englezoaică. Dar te binecuvîntez, iubită Românie, ţara bucuriei şi a durerii mele, minunată patrie care locuieşti în inima mea". Filmul este conceput ca o mărturisire la persoana întîi. Fragmente din biografia Reginei sunt redate în interpretarea celebrei Maia Morgenstern, al cărei profil apare pe fundalul imaginilor de arhivă.


9 martie 2007 - Koriam's Law And The Dead Who Govern / Morţii care guvernează
Koriam's Law And The Dead Who Govern
Gary Kildea, Andrea Simon
Australia, 2005
110 min

The old man walks along the line of people waiting to receive him, leaning heavily on a cane. He shakes each proffered hand, moving closer, filling more and more of the frame. He looks to camera, and says, "Will I shake your hand too?" For a moment, it seems as though the question has been put to the viewer. But a voice off-screen answers in the affirmative, and a hand emerges from beneath the camera, taking the old man's and shaking it firmly. This instance, which blurs the line between viewer and film, filmmaker and subject, is typical of the documentary Koriam's Law - and the dead who govern. This is the story of the Kivung in the town of Pomio, an influential religious and political movement, called by some a 'cargo cult', on the island of East New Britain, Papua New Guinea.

Bătrînul înaintează de-a lungul celor adunaţi să-l întîmpine, sprijinindu-se greu pe un baston. Strînge mîinile care se întind spre el şi se apropei din ce în ce mai mult de cameră, pînă cînd umple cadrul aproape în întregime. Priveşte spre cameră şi spune "Ţie să-ţi strîng mîna?". O clipă ai senzaţia că întrebarea ţi-a fost adresată chiar ţie, privitorului. Dar vocea din off răspunde afirmativ şi vedem o mînă care apare de dincolo de cameră şi strînge cu fermitate mîna bătrînului. Este un moment tipic pentru construcţia acestui documentar, care topeşte demarcaţiile dintre spectator şi film, dintre autor şi personaj. Filmul este povestea unei influente mişcări politice şi religioase din insula East New Britain din Papua Noua Guinee, un adevărat "cargo cult" după opinia unora.


12 martie 2007 - Oath / Legământ
Oath
Elizabeta Koneska

Macedonia, 2003
43 min

The film is an accurate ethnographic description of a traditional custom of the Yuruks, a Turkish ethnic group living in southeast Macedonia. The Yuruks were nomadic tribes who migrated from Anatolia to the Balkans about five centuries ago. Since their settlement, they have lived in closed communities, preserving their cultural identity. The custom described in the film reproduces a wedding where the bride is a little girl. The ritual, an oath to the Almighty, is meant to ensure the welfare of the family. The camera carefully observes the participants throughout all stages of the ritual and includes reactions of both actors and spectators.

Filmul descrie cu acurateţe etnografică un obicei tradiţional al etniei Yuruk, populaţie ce trăieşte în sud-estul Macedoniei. Yurukii au fost la origine triburi de nomazi, care au migrat din Anatolia spre Balcani cu cinci secole în urmă. Ca populaţie sedentară, au trăit în comunităţi închise şi şi-au păstrat aproape nealterată identitatea culturală. Obiceiul descris în film reproduce o nuntă în care mireasa este o fetiţă. Ritualul, un legamînt închinat Atotputernicului, este menit să asigure bunăstarea familiei. Aparatul de filmat observă atent ritualul şi pe toţi cei care participă la desfăşurarea lui, fie ca actori, fie ca spectatori.


13 martie 2007 - Forgotten Goddesses / Zeiţe uitate
Forgotten Goddesses
Anne Magnussen, Ellen Lundby
Norway, 1995
27 min

Maria Gimbutas was born in Lithuania in 1921 and came to the USA as a refugee after the second World War. Working in American universities, she soon became a leading authority in European Bronze Age history. She then combined her great knowledge about European linguistics, folklore, mythology and archaeology and started her great work about religion in the European Stone Age.
When she presented her theories about a peaceful and womancentred civilisation where goddesses were worshipped, she created a storm of controversy.

Maria Gimbutas s-a născut în 1921 în Lituania şi s-a refugiat în SUA după cel de-al doilea război mondial. După ani de muncă în universităţile americane, ea a devenit o autoritate în ceea ce priveşte istoria epocii bronzului în Europa. Apelînd la cunoştinţele sale vaste de lingvistică europeană, folclor, mitologie şi arheologie, Maria Gimbutas şi-a început marea operă asupra religiilor din epoca bronzului în Europa. Prezentarea teoriilor ei asupra civilizaţiei matriarhale paşnice din epoca bronzului, o epocă în care zeiţele erau venerate, a stîrnit o furtună de controverse.


14 martie 2007 - Dhobighat / Dhobighat
Dhobighat
Giorgio Garini
Switzerland/ Italy, 2004
48 min

The film focuses on an Indian institution, which, like many others, tends to be regarded with disbelief by Westerners. Dhobighats are the world's largest open-air laundries. In many Indian cities, people do not wash their laundry at home. It is the job of the dhobi wallahs, i.e. the laundrymen. In Mumbay (formerly Bombay), four thousand dhobi wallahs wash, air, press and deliver the clothes of 15 million inhabitants. The dhobi wallahs have acquired certain fame, due to travel guides and tourist magazines accounts. Remarkably, their mysterious system allows them to identify every piece of clothing, in immense piles of laundry, and deliver it back to the right owner. The story goes that even the police sometimes use the dhobi marks in tracking down criminals. Still, the dhobi wallahs are considered low class citizens, and they are trapped in this hereditary occupation. Giorgio Garini's film has the merit to go beyond the exotic and spectacular appearance, to tell the story of these people.

Filmul se concentrează asupra unei instituţii din India, care, asemenea altora din această ţară, trezeşte neîncrederea occidentalilor. Dhobighat sunt cele mai mari spălătorii în aer liber din lume. În multe oraţe indiene, spălatul rufelor nu se face acasă. Este treaba celor numiţi dhobi wallahs, adică oamenii care spală. În Mumbay (fost Bombay), patru mii de dhobi wallahs spală, usucă, calcă şi livrează la domiciliu hainele a 15 milioane de locuitori. Dhobi wallahs, spălătorii, şi-au câştigat o oarecare faimă, datorită ghidurilor de călătorie şi articolelor din revistele de turism, care remarcă în special sistemul misterios şi fără greş după care identifică hainele. Din maldăre nesfîrşite de rufărie, nici o haină nu se rătăceşte. Spălate şi călcate, toate îşi găsesc drumul către proprietarii lor. Se spune că şi poliţia apelează uneori la dhobi pentru indicii în urmărirea infractorilor. Dhobi sunt consideraţi membri ai unei clase inferioare, iar ocupaţia de spălător este ereditară. Filmul lui Giorgio Garini are meritul de a trece dincolo de exotic şi de spectaculos, apropiindu-se de aceşti oameni şi de poveştile lor.


15 martie 2007 - Holy Men And Fools / Sfinţi şi nebuni
Holy Men And Fools
Michael Yorke
UK, 2005
72 min

The story of two Hindu sadhus, Uma and Vasisth Giri, one a Swedish woman, the other a 29 year old Indian. Together they go on a pilgrimage of self-discovery into the high Himalayas to the source of the River Ganges, searching out the saints and mystics of Hinduism. They meet a sadhu who has not spoken a word for 12 years. They spend days living in the caves and huts of reclusive ascetics. After 2 years of searching Uma finally discovers the spiritual master she has always been searching for.
Filmul este povestea a doi asceţi hinduşi (sadhu). Uma e suedeză, iar Vasisth Giri, indian. Împreună, pornesc într-un pelerinaj prin munţii Himalaya, către izvoarele Gangelui, în căutarea sinelui şi a sfinţilor şi a misticilor hinduşi. În călătoria lor, întîlnesc un sadhu care nu a scos nici un cuvînt de doisprezece ani. Dorm în peşteri şi în chilii ale asceţilor. După douăzeci şi şapte de ani de căutări, Uma îşi descoperă în sfîrşit mentorul spiritual pe care îl căutase toată viaţa.


16 martie 2007 - Sweet Life And All That Goes With That / Viaţa dulce de altădată
Sweet Life And All That Goes With That
Anne Schiltz
England, 2002
29 min

Rosi Muller and her father Michael are among the very few Saxons, or Transylvanian Germans, who still live in Alzen, a village in south Transylvania. Fifteen years ago, a dramatic change occured in the life of German towns and villages all over Transylvania. With the fall of communism, the quasi-total Saxon population migrated to Germany. After centuries during which they had maintained a strong sense of their cultural identity, the German communities disintegrated in only a few years. The film looks into issues like identity, migration, and the sense of belonging, following Rosi and Michael in their every day life. The people who live in the village today belong to a different culture. Alzen, like other Transylvanian German villages and towns, still remains " home" for the Saxons. This is for those who stayed, and for those who left.

Rosi Mueller şi tatăl ei, Michael, sunt printre puţinii saşi care mai trăiesc în Alzen (Alţîna, judeţul Sibiu), un sat din sudul Transilvaniei. În urma cu cincisprezece ani, viaţa satelor şi oraşelor germane din Transilvania s-a schimbat dramatic. După căderea regimului comunist, aproape toată populaţia de etnie germană a emigrat în Germania. După sute de ani în care şi-au păstrat nealterat simţul propriei identităţi, comunitatea germană s-a dezintegrat în numai cîţiva ani. Filmul vorbeşte despre identitate, emigrare şi sentimentul apartenenţei la un anume loc, urmărindu-i pe Rosi şi pe Michael în viaţa lor de zi cu zi. Oamenii care trăiesc astăzi în sat aparţin unei alte culturi. Dar Alţîna, la fel ca alte sate şi oraşe săseşti din Transilvania, rămîne "acasă" pentru saşi. Pentru cei rămaşi şi pentru cei plecaţi.


19 martie 2007 - The Last Yugoslavian Football Team / Ultima naţională de fotbal a Iugoslaviei
The Last Yugoslavian Football Team
Vuk Janic
The Netherlands, 2000
83 min

The Film follows some of the football players of Yugoslavia's dream team of the 80s, exploring how political and ethnic conflicts can turn the sports area into a battlefield for political and ethnic disputes. Once idolized as national heroes, they were cheered by fans all over the country. Since the 90s, the separation of the ex-Yugoslavian republics has divided them into different national teams. Now, the former team-mates and friends are pitted against each other, and the same crowd that a few years ago used to revere them, now boo the Croatians playing in Belgrade and jeer the Serbs playing in Zagreb. The camaraderie that once united them during their glory days has not survived. In spite of their desire to continue their old friendship, they cannot resist the competitive pressure put on them by a spot that celebrates individual, physical dominance over the spirit of the game.

Urmărind destinul câtorva dintre fotbaliştii componenţi ai echipei de aur a Iugoslaviei anilor '80, filmul analizează ingerinţa conflictelor politice şi etnice în sport şi transformarea stadioanelor în teren de confruntare. Consideraţi odată eroi naţionali şi adulaţi de stadioane întregi în tot spaţiul Iugoslaviei de atunci, foştii coechipieri au ajuns să joace după 1990 în naţionale diferite. Aceiaşi oameni, care îi aclamau cu câţiva ani în urmă, îi huiduie pe jucătorii sârbi la Zagreb şi pe cei croaţi la Belgrad. Visul potenţialei echipe nr.1 a Europei s-a sfârşit. Jucătorii şi galeriile lor trebuie să se adapteze noii situaţii.


20 martie 2007 - Carpatia / Carpatia
Carpatia
Andrzej Klamt, Ulrich Rydzewski
Germany/ Austria, 2004,
127 min

The Carpathians link the Alps with the Balkan Mountains like a spinal cord extending from Central Europe to the East, and branching off as far as western Ukraine. A journey to the rural regions of the Carpathians is an opportunity to encounter ethnic groups with weird names such as the Hutsul or the Gorals, to meet people who still live according to ancient customs and believe in wizards, to see traditional trades alive, and to realize that, as strange at it may seem, everything is part of a common European cultural heritage. This documentary is a poetic journey portraying people, places and the spectacular landscape of the Carpathian Mountains.

Munţii Carpaţi leagă Alpii de lanţul muntos balcanic, străbătînd ca o coloană vertebrală Europa Centrală şi pe cea de Est şi întinzîndu-şi ramificaţiile pînă în vestul Ucrainei. O călătorie de-a lungul zonelor rurale ale Carpaţilor prilejuieşte întîlniri cu etnii cu nume ciudate, precum huţulii sau goralii, cu oameni care trăiesc şi azi după normele vieţii tradiţionale şi cu meserii şi meşteşuguri din alte timpuri. Oricît de neverosimil ar părea, toate acestea sunt parte a unei moşteniri culturale comune tuturor ţărilor europene. Acest documentar se doreşte o călătorie poetică în căutarea oamenilor, a locurilor şi a peisajelor spectaculoase ale Carpaţilor.


21 martie 2007 - Şapte povestiri de dincolo. Strigoii / Seven Stories From Beyond. Ghosts
Şapte povestiri de dincolo. Strigoii
Florin Iepan
România, 1999
46 min

For those who know Transylvania and its history it is easy to understand why Bram Stoker chose it as a setting for his story of Dracula. By the middle of the seventeenth century, the Austro-Hungarian Empire sent special envoys to investigate the ever increasing number of cases when locals had dug out dead bodies from the graves and thrust stakes in their hearts. Eventually, the bodies were burned. Apparently, the ritual had no logical motivation. Furthermore, it was hard to explain why the respective bodies had conserved so well. After hundreds of years, the ritual is still alive. People perform it to kill the "Strigoi", the revenants, the ghosts. The author documented many cases of revenants haunting the living, killing their animals and sucking out their lives. People fight back with means they have inherited from a distant past, before the age of Christendom. Welcome to Transylvania in search of answers to the eternal questions of life and death, reality and fantasy, of paranormal and supernatural phenomena.

Pentru cei care cunosc Transilvania şi istoria ei, este uşor de înţeles de ce Bram Stoker a plasat aici acţiunea nuvelei sale despre contele vampir Dracula. Începînd cu mijlocul secolului XVII, trimişii speciali ai Coroanei Habsburgice încearcă să dezlege misterul unor ritualuri ciudate practicate de localnici şi menite a-i răpune pe cei întorşi din morţi, pe strigoi. Oamenii îi dezgropau pe cei consideraţi strigoi şi le înfigeau ţepuşe în inimă, apoi le dădeau foc. Ritualul este practicat şi astăzi. Autorul a adunat dovezi despre numeroase cazuri de strigoi care îi bîntuie pe cei vii, omoară animalele şi îşi terorizează familiile. Aici, în Transilvania, sunt căutate răspunsuri la întrebările eterne ale umanităţii despre viaţă şi moarte, real şi imaginar, paranormal şi supranatural şi despre demonii trecutului.


22 martie 2007 - Mr. Cool / Mr. Cool
Mr. Cool
Zhang Hai
China, 2003
31 min

Dao Yaodong, a young Huayao Dai (Thai), lives in a village in Xinping County, in China's Yunnan Province. Television and DVDs, and the infrastructure built for the workers of the sugar cane factory nearby, have turned him into a great fan of commercial movies and city life amenities. He has adopted a new look to pass with his new expectations: he wears sunglasses and leather jackets, as he attempts to imitate his favorite movie stars. While the elders recall past virtues, Dao, alias Mr. Cool prepares to follow his elder brother. He wishes to leave behind his farmer's life, and move to the city. Based on observation and interviews, the film explores the impact of modernization and the media on traditional village life.

Dao Yaodong, un tînăr Huayao Dai (Thai), trăieşte într-un sat din regiunea Xinping, în provincia chineza Yunnan.Televiziunea, DVD-urile şi facilităţile nou-construite pentru muncitorii de la fabrica de zahăr din apropiere l-au transformat într-un fan al filmelor comerciale şi al plăcerilor vieţii de la oraş. Şi-a fabricat un look asortat noilor lui aspiraţii. Poartă ochelari de soare şi o jacheta din piele şi se străduieşte să imite starurile din filme. În timp ce bătrânii preaslăvesc virtuţiile vieţii tradiţionale, Dao, alias Mr. Cool, se pregăteşte să părăsească satul şi să-şi urmeze fratele mai mare la oraş. Realizat în stil observaţional completat de interviuri, filmul analizează impactul media şi al modernizării asupra vieţii rurale tradiţionale.


23 martie 2007 - Bride Kidnapping in Kyrgystan / Răpirea mireselor
Bride Kidnapping in Kyrgystan
Petr Lom
Canada / Czech Republic, 2004
52 min

The film observes an ancient Kyrgyz custom, which is still active today although it has been declared illegal some years ago. In Kyrgyzstan, one of the former Soviet Republics in Central Asia, a man would abduct the woman he has chosen for a wife. Typically, he takes several friends, hires a car, stakes out his bride-to-be's movements, snatches her off the street, and takes her to his family home. A delegation is then sent to her family to inform them of the kidnapping. The abducted woman is kept by the groom's relatives until someone from her family arrives to discuss the marriage. The level of consent and the familiarity of the bride with the groom vary. Sometimes the kidnappings are consensual - the bride is engaged to the groom and agrees to the kidnapping. In this case, the kidnappings are merely playful rituals. In many other cases however, the bride does not want to marry her suitor, or has never even met him before. Recent studies estimate that about half of all marriages in Kyrgyzstan today are conducted through kidnapping and that in half of these cases the woman is forced into marriage against her will. This documentary follows the dramatic stories of four of non-consensual kidnappings.

Conform unui vechi obicei chirghiz care încă funcţionează în ciuda faptului că a fost declarat ilegal cu cîţiva ani în urmă, în Kirghistan, fostă republică sovietică, bărbaţii îşi răpesc viitoarele soţii. De obicei, viitorul mire convoacă cîţiva prieteni, închiriază o maşină, urmăreşte fiecare mişcare a fetei pe care a pus ochii şi, la momentul oportun, o răpeşte pur şi simplu de pe stradă şi o duce la casa părinţilor lui. Imediat, o delegaţie pleacă la familia fetei pentru a-i pune în temă cu răpirea. În aşteptarea unei hotărîri din partea celor două familii, fata rămîne în casa răpitorului, păzită de rudele acestuia. Există mai multe feluri de răpiri. Cîteodată episodul este formal, pentru că tinerii se cunosc şi plănuiseră oricum să se căsătorească. Sunt însă cazuri cînd fata nu vrea să se mărite şi chiar situaţii în care răpitorul îi este complet necunoscut. Studii recente estimează că aproape jumătate din numărul căsătoriilor din Kirghistan se fac pe baza tradiţionalei răpiri a miresei. În 50% din cazuri, femeile sunt căsătorite împotriva voinţei lor. Filmul spune povestea a patru fete răpite pentru a deveni mirese fără voia lor.


26 martie 2007 - Sisters in Law / Cumnatele
Sisters in Law
Kim Longinotto, Florence Ayisi
UK, 2005
104 min

Six year old Manka has run away from home, fleeing her abusive aunt. Sonita has daringly accused her neighbor of rape. Amina has decided to end her brutal marriage by taking her husband to court. Set in Kumba, a small town in Southwest Cameroon, Sisters in Law follows the work of the female State Counsel and Court President as they try to help women to change their lives. Incredibly moving and at times disturbing, Kim Longinotto's latest film spectacularly encompasses courage, hope, and the possibility of change.
Longinotto is known for her insightful, compassionate studies of women's lives, and the pull between tradition and change.

Manka, o fetiţă de 6 ani, a fugit de acasă, din cauza unei mătuşi care o chinuia. Sonita, o fată de 9 ani, are curajul să-şi acuze vecinul de viol. Amina s-a hotărât să divorţeze. Totul se petrece în Kumba, un orăşel din sud-estul Camerunului. Filmul urmăreşte munca a două femei din sistemul judiciar, ale căror eforturi sunt menite să schimbe în bine viaţa femeilor care se adresează justiţiei. Emoţionant şi tulburător, cel mai recent film al lui Kim Longinotto vorbeşte despre curaj şi despre speranţă.


27 martie 2007 - Earth In Your Hand / Atingerea pământului
Earth In Your Hand
Eva Stotz
Germany/ România, 2004
55 min

This film explores the issue of the migration of Saxons, or Transylvanian Germans, to Germany. Before 1989, many Saxons living in România applied for migration. Very few, however, actually received the approval of the communist authorities. Some managed to flee across the border. Still, others waited long years simply to receive permission to visit their relatives in Germany. With the fall of communism, the borders finally opened, and the majority of the Saxon population decided to leave România. As a result, entire villages were depopulated. The ethnic configuration of the population changed completely in just a few years. The film follows the lives of some of the few Saxons still living, near Sibiu, in the village of Hammersdorf.

Filmul analizează problema emigrării saşilor transilvăneni în Germania. Înainte de 1989, mulţi saţi din România şi-au depus actele pentru emigrare. Foarte puţini au primit aprobarea autorităţilor comuniste. Unii au reuşit să fugă peste graniţă. Alţii însă, au fost nevoiţi să aştepte ani de-a rîndul permisiunea de a-şi vizita rudele din Germania. După prăbuşirea sistemului comunist, graniţele s-au deschis în sfîrşit şi majoritatea populaţiei săseşti a hotărît să părăsească România. Sate întregi au rămas părăsite. Configuraţia etnică a populaţiei s-a modificat complet în doar câţiva ani. Filmul urmăreşte viaţa puţinilor saşi rămaşi să locuiască în satul Hammersdorf, lânga Sibiu.


28 martie 2007 - Bury Me Twice / Înmormântaţi a doua oară
Bury Me Twice
Jani Kuhnt-Saptodewo, Hanno Kampffmeyer
Germany, 1995
120 min

"River of borrowed life" is the description for earth in the sacred language of the Ngaju-Dayak. Earthly existence to them seems to be a troublesome stage of transition. Death consequently is not a tragic event for a dying person, but promises access to eternal life in the village of the dead in the upper world. The bones of the deceased are put in an artistically decorated shrine specially made for bones. The entire cosmos: plants, animals and human beings are created new once again through reciting the myth of creation. The film shows the different rituals that were executed on the occasion of a Tiwah ceremony in 1993. It lasted 38 days.

În limba sacră a populaţiei Ngaju-Dayak din insula indoneziană Kalimantan, pămîntul se numeşte "rîul vieţii împrumutate". Existenţa pămînteană este considerată o neplăcută etapă de tranziţie. De aceea, moartea nu e privită ca ceva tragic, ci, dimpotrivă, ca o înălţare spre satul morţii, către viaţa eternă. În timpul ceremoniei Tiwah, oasele celor decedaţi sunt aşezate într-o raclă frumos împodobită. Întregul cosmos: plante, animale şi oameni, este re-creat prin incantarea mitului creaţiei. Filmul prezintă ritualurile unei astfel de ceremonii, care a avut loc în 1993 şi a durat 38 zile.

29 martie 2007 - Clara B. / Clara B.
Clara B.
Alexandru Solomon, Corinne Ibram

România, 2006
52 min

Through archive images, news and authentic pictures from the beginning of the 20th century, the film tells the fictional story of Clara B., photographer and reporter, an independent and strong woman - born in Strasbourg in 1901 and who lived her life between France and Germany. Another fictional character, Jonas, museum curator, recomposes her existence. He discovers Clara B. through the documents donated to the museum where he works. A meditation on the memory of archives and the history of the 20th century.

Prin imagini de arhivă, actualităţi şi fotografii de epocă autentice, filmul istoriseşte povestea fictivă a Clarei B., fotografă şi reporter, femeie liberă şi puternică - născută la Strasburg în 1901 şi care şi-a petrecut viaţa între Franţa şi Germania. Existenţa ei este reconstituită de un alt personaj de ficţiune, Jonas, conservator de muzeu. Acesta o descoperă pe Clara B. prin documentele donate muzeului unde lucrează. O meditaţie asupra memoriei arhivelor şi istoriei secolului XX.


30 martie 2007 - Sălaşul / Shelter
Sălaşul
Gheorghe Şfaiţer
România, 2001
55 min

An excellent anthropological approach to the everyday life of an old woman, who lives in a modest house in the mountains far from her village of birth. The filmmaker follows her daily routine with great sensitivity, conveying the hardships she faces living alone. The film documents the ethnografic aspects of her rural life, such as bread making, sheep milking, and haycock building, in an organic manner which does not overpower the flow of the story. For her, the days and seasons unfold slowly. Occasionally, the simple pattern of her lonely life is punctuated by news from the village brought by her son. In a slow, yet captivating rhythm, the film succeeds to portray a world very different from our fast-paced reality.

Printr-o excelentă abordare antropologică, filmul spune povestea vietii cotidiene a unei bătrîne, care trăieste retrasă într-o gospodărie modestă în munte, departe de satul ei natal. Autorul urmăreste subiectul cu multă sensibilitate, scotînd în evidentă greutătile pe care femeia le are de trecut singură în fiecare zi. Aspecte etnografice precum coptul pîinii, mulsul oilor sau clăditul căpiţelor, îsi găsesc locul în film fără ostentatie şi fără a întrerupe firul poveştii. Zilele şi anotimurile se scurg domol. Din cînd în cînd, apar, ca un contrapunct, veşti aduse din sat de fiul bătrînei. Prin intermediul cadrelor lungi şi al unui montaj inspirat, filmul vorbeste despre singurătate, bătrînete şi puterea de a rezista. Într-un ritm lent şi captivant totodată, descoperim o lume total diferită de realitatea agitată din jurul nostru.




0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Comunicat de presă


Alte articole

 San Sebastian şi Wroclaw împart titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2016, Comunicat de presă
 Finală de Capitală - Sibiu 2007, Veronica D. Niculescu
 Lipsa unei săli adecvate a stat la baza celor două scandaluri ce au pătat, pînă acum, imaginea capitalei - Sibiu 2007, Veronica D. Niculescu
 Maratonul poeziei, 15 ore de lectură publică - Sibiu 2007, Veronica D. Niculescu
 Capitala Culturală Europeană, la final - Sibiu 2007, Veronica D. Niculescu
 Alte articole


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer