Venus
Unul dintre personajele serialului Everybody Loves Raymond / Dragul de Raymond realizează că, trentagenar fiind, e mai greu să se potrivească cu o fată de 20 de ani atunci cînd, după o întîlnire, revine printre ai lui şi regăseşte confortul neplăcerilor comune ale vîrstei - junghiuri în spate, schimburi de medicamente etc. Fiecare vîrstă are problemele ei şi, teoretic, aşa cum zodiile consecutive nu se potrivesc, nici decadele consecutive nu au şanse de succes. Cele pe extreme au mai multe. Bătrînii se înţeleg foarte bine cu copiii, poate pentru că închid cercul. Zodiile opuse la 180 de grade se completează la fel de bine (pe cît se pot respinge).

Scriam cu ceva timp în urmă despre un film "cu bătrîni", realizat de Otar Iosseliani, La Chasse au papillons, care reuşea să se apropie extrem de mult de calmul vîrstei a treia, cînd nu te mai grăbeşti că nu mai ai de ce şi cînd simplul gest de a număra pastilele pe masă, cum ai alege fasolea, are mai multă importanţă şi mult mai puţină importanţă pe cît am putea crede. Nu mai ştiu dacă am spus deja, dar noi trăim într-o mare lipsă de comunicare şi de înţelegere între generaţii. Astfel de filme, lipsite de emfază şi de accente patetice, ne arată că bătrîneţea nu înseamnă numai incotinenţă urinară şi senilitate, dar mai ales că şi noi vom ajunge aici. Dacă nu se întîmplă ceva neprevăzut, asta e anticamera morţii, perioada cînd se pun socotelile la punct.

În Venus, Peter O'Toole interpretează un actor celebru, odinioară şi mai celebru, dar care acum, fiind în vîrstă, primeşte în special roluri de moşuleţi ce îşi dau duhul pe patul de spital. El are un prieten apropiat (interpretat de Leslie Phillips), şi el actor, şi el în vîrstă, care e mult mai arţăgos, un alt prieten care mediază certurile drăgăstoase dintre ei, o fostă soţie (Vanessa Redgrave) pe care a lăsat-o de mult cu trei copii mici şi care acum e bolnavă şi singură. Apariţia unei nepoate obraznice care coboară din nordul ţării să aibă oficial grijă de moşuleţul arţăgos, dar neoficial să scape de trecut, readuce un strop de lumină pe drumul tot mai întunecat al prietenului jucat de O'Toole.


Filmul e făcut din rămas-bun-uri

Filmul scris de Hanif Kureishi şi regizat de Roger Michell (cei doi au mai colaborat printre altele la The Mother, 2003, povestea amorului dintre o mamă şi iubitul fiicei ei) menţine balanţa perfectă între umor şi tristeţe, asumîndu-şi toate riscurile, inclusiv pe acela de a-şi duce eroul să moară la final pe malul oceanului. Melodrama se îneacă însă la mal, pentru că filmul nu îţi forţează sentimentele ca pensionarele care se împing în autobuz cu poşeta în tine ca să le oferi locul, ci are extrem de multă grijă. Grijă faţă de personaje, grijă faţă de toate generaţiile despre care vorbeşte, dar mai ales grijă faţă de cum se apropie de subiectul moarte. După ce ne cam luase piuitul cu scenariul lui Intimacy (regia Patrice Chéreau), Hanif Kureishi scrie acea poveste despre bătrîneţe şi moarte pe care am vrea s-o vedem pentru a ne pregăti noi înşine. Desigur, idila nepotrivită dintre Maurice şi Jessie e pe cît de perversă, pe atît de tandră. Dar cînd ai peste 70 de ani şi o operaţie de prostată care ţi-a anulat virilitatea pe care o mai aveai, bănuiesc că e destul de greu să faci diferenţa între grotesc, umilitor şi sublim cînd o fată te lasă să o săruţi pe gît de trei ori. Scenariul e foarte atent la nuanţe, dar îţi arată cu o înţelepciune care de regulă e apanajul bătrîneţii că aceste nuanţe sînt uneori atît de fine încît îţi pierzi timpul încercînd să le desparţi ca pe pastile. Esenţialul unei perioade de viaţă poate sta uneori într-un sărut pe gît, o întîlnire cu prietenii vechi sau descoperirea băuturii Baccardi Breezer. Nu marile evenimente, ci micile pastile de vitalitate, mărunţişurile care îţi aduc aminte că eşti viu.

Filmul e făcut din rămas-bun-uri (sic). Dar cum se desfăşoară ele? Ce se spune în asemenea condiţii? Ceva capital, esenţial? Îţi ceri iertare? Plîngi? O să vedeţi, totul se desfăşoară foarte firesc, la fel ca muritul pe plajă.

Venus,
regia: Roger Michell,
scenariul: Hanif Kureishi.
Cu: Peter O'Toole, Jodie Whittaker, Leslie Phillips, Beatrice Savoretti, Philip Fox, Lolita Chakrabarti.
Regia: Roger Mitchell Cu: Peter O'Toole, Leslie Phillips, Beatrice Savoretti, Philip Fox

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus